Da, la ambele intrebari.
1. Da, se numeste dragoste, chiar daca nu e impartasita, pentru ca definitia dragostei (daca exista asa ceva sau va exista vreodata) nu spune nimic de impartasit. Dragostea e un sentiment pe care il ai tu in sufletul tau, indiferent de sentimentele celeilalte persoane. E la fel ca si cu orice alt sentiment. Poti sa urasti fara sa fi urat de cel pe care-l urasti, poti sa fi indiferenta fara ca celalalt sa fie indiferent fata de tine, poti sa te enervezi pe cineva, iar acela sa te adore in acelasi timp.
2. Da, ar trebui sa renunti sa mai speri la o minune si sa-ti canalizezi energia pe a incerca sa-l castigi (pe EL) cu fortele proprii. Din cate spui, si el simte la fel pentru tine, doar ca nici unul nu indrazniti sa faceti primul pas. Gandeste-te cati si-ar dori sa fie in situatia ta si toti ar face pasul, doar ca sunt multi mai putin norocosi carora nu le sunt impartasite sentimentele. Asta se numeste dragoste neimpartasita si asta provoaca mai multa suferinta decat jocul de-a indiferenta pe care il jucati voi.
Si acele scurte momente de euforie despre care vorbesti tu, merita toate momentele de suferinta din lume, crede-ma.
Dragostea neimpartasita se transforma in obsesie
Desi nu cred ca e cazul tau.In mod indirect iti da de inteles ca il place, dar e ceva care il retine.Probabil diferenta de varsta
3 ani de zile e o perioada destula de timp in care ai investit sentimente in el si ti-ai imaginat intr-o relatie care practic nu exista.Nu mai lasa timpul sa treaca si sa nu se intample nimic concret. Spune-i ce simti.In cel mai rau caz in care nu iti va impartasi sentimentele vei avea macar multumirea ca ai incheiat un capitol care data de prea mult timp.Nu lasa incertitudinea sa te omoare
Dragostea poate fi de mai multe feluri: implinita, neimplinita, pierduta etc dar dragostea ta din cate ne spui pare sa fie una pura si sincera dar s-ar putea sa fie neimparasita. Tu ii faci o gramada de descriei frumoase, il consideri special si unic insa intre voi nu a exista mai mult decat schimb de priviri si cateva vorbe. Daca vrei ca sa lupti sa fi cu el o discutie ar fi potrivita pentru a stabili sentimentele fiecaruia.Incercarea moarte nu are.
Nu mai ezita si fa tu primul pas.De pierdut nu ai nimic, daca e sa nu fie al tau tot nu va fi; s-ar putea sa ai noroc.Bafta
Vreun prof? Cresti tu...trezeste-te din obsesia neimpartasita. Dragostea presupune 2 persoane. Punct. Poate amagire, iluzie si toata seria sinonimica a deceptiei amoroase.
Daca el nu are pe altcineva, iar tu nu esti minora(asta i-ar putea da o retinere) ar trebui sa va dati intalnire discutand deschis, iar dupa ce va-ntalniti de cateva ori probabil o sa va dati seama daca puteti sau nu incepe o relatie si daca sentimentele vor fi reciproce
Sincer nu vei putea să-ţi canalizezi energia pe altceva. Este frumos ceea simţi tu pentru acel băiat şi nu toţi sunt capabili de a avea aceste sentimente. Eu te sfătuiesc să te duci la un psiholog pentru a-ţi alina suferinţa. Să nu te ducă gândul că dacă faci o vizită la psiholog eşti nebună. În străinătate este absolut normal să te duci la psiholog deoarece afli mai multe despre tine şi te ajută să treci mai uşor prin anumite situaţii grele. A trecut 3 ani şi o zi nu a trecut în care gândurile tale să nu fie dominate de prezenţa lui. Trebuie să-i mărturiseşti băiatului ceea ce simţi indiferent de situaţie. Dacă nu vei putea împărtăşi aceste sentimente cu el atunci trebuie să trăieşti cu golul acesta. Poate tu vei reuşi să te îndrăgosteşti de altcineva şi asta să fie o amintire frumoasă dacă nu atunci du-te la un psiholog pentru a te putea ajuta să scapi de suferinţă. Sincer trebuie să-i arăţi sentimentele acestea intense şi în funcţie de răspuns vei decide dacă să mergi la psiholog sau nu. Crede-mă că cu puţină voinţă poţi scăpa încetul cu încetul de suferinţă şi să ai doar acele sentimente minunate
Nu pentru tine e dragoste pentru el nu e. Te amagesti daca te iei dupa indicii. Asa am patit si eu, dupa vreo 2 ani nu am mai putut si i-am scris o scrisoare si i-am spus-o. Crezi ca am mai primit vreun raspuns ceva de la el, nu nimic. Am fost ranita in adancul inimii mele si am jurat sa ma razbun pe toti. Am plecat departe de locul acela si am inchis subiectul despre el. Acum dupa cativa ani din cand in cand imi mai aduc aminte de el dar tot imi vine sa-i rup capu ca mi-am deschis sufletul si el nimic.
Draga Aliona, vreau sa stii ca dragostea e dragoste, atunci cand e impartasita de 2 indivizi. Dar daca voi va cunoasteti de atata timp, iar el nu a facut nimic in privinta ta, adica nu a facut niciun pas catre tine, inseamna ca are retineri in ceea ce priveste o relatie cu tine... Doar ca, dupa cum ma gandesc eu, el ar vrea sa aiba o relatie cu tine, dar una de aventura, nicidecum una serioasa. Ai grija, sa nu cazi in capcana asta numita flirt, urmata de o aventura, pentru ca sentimentele tale vor fi cele distruse, nu ale lui. Daca el avea sentimente adevarate pentru tine, ma gandesc ca pana acum erati impreuna, erati fericiti fiind un cuplu, nu crezi? Varsta nu conteaza in dragoste, dar conteaza atunci cand un barbat pune ochii pe o fata care e mai mica decat el cu ceva ani (nu pot sa zic un numar de ani), care doreste dragoste, iar el se gandeste la aventura. In concluzie, indiciile pe care el ti le ofera raman doar indicii, si de aceea te sfatuiesc sa iti canalizezi energiile pe o relatie din care sa ai si tu de castigat niste sentimente, clipe frumoase, toate petrecute langa un barbat, nu cu unul care nici macar nu e langa tine atunci cand ai avea nevoie. Fii atenta ce alegi, si nu iti pierde timpul visand la ceva ce poate nu e pentru tine. Iti urez succes, si nu iti pierde speranta ca intr-o buna zi vei fi si tu fericita alaturi de un barbat, ok? Pupici
Daca tu chiar simti ceva pentru el atunci pune pe cineva sa ii spuna si sa vezi cum se comporta dupa. daca te ocoleste intreaba. l daca simte acelasi lucru sau daca crede ca va afecta prietenia voastra