Actiunile omului au o influenta negativa asupra mediului inconjurator? Cum si de ce?

Cele mai multe actiuni ale omului au o influenta negativa asupra mediului. De exemplu: defrisarea in prostie a padurilor, poluarea aerului cu diferite substante, aruncarea gunoaielor in natura, poluarea lacurilor, marilor si oceanelor cu deseuri toxice, etc. Foarte putini fac ceva in privinta asta, desi toti poluam mediul.

Rezolvarea la pagina 168. :*

Omul este singura fiinta care isi distruge mediul in care traieste...

Principalele forme de poluare a mediului
Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sanatatii a imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in diferite tipuri de poluare si anume:
I. Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de poluare, este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a germenilor microbieni producatori de boli. Astfel, poluarea bacteriana insoteste deopotriva omul, oriunde s-ar gasi si indiferent pe ce treapta de civilizatie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societatile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologica consta in declansarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totusi, putem afirma ca, datorita masurilor luate in prezent, poluarea biologica – bacteriologica, virusologica si parazitologica, are o frecventa foarte redusa.
II. Poluarea chimica consta in eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a diverselor substante chimice. Poluarea chimica devine din ce in ce mai evidenta, atat prin cresterea nivelului de poluare, cat mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluarii chimice il reprezinta potentialul toxic ridicat al acestor substante.
III. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand, poluarea radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi in stiinta, industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc. Pericolul deosebit al substantelor radioactive in mediu si in potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse. Poluarii radioactive i se adauga poluarea sonora, tot ca o componenta a poluarii fizice. Zgomotul, ca si vibratiile si ultrasunetele sunt frecvent prezente in mediul de munca si de viata al omului modern, iar intensitatile poluarii sonore sunt in continua crestere. Supraaglomerarea si traficul, doi mari poluanti fonici, au consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numar tot mai mare de persoane din orasele aglomerate recurge la specialistii psihiatri pentru a gasi un remediu pentru starea lor proasta (anxietate, palpitatii, amnezii nesteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). In sfarsit nu putem trece cu vederea poluarea termica, poate cea mai recenta forma de poluare fizica cu influente puternice asupra mediului inconjurator, in special asupra apei si aerului, si, indirect, asupra sanatatii populatiei. Marea varietate a poluarii fizice, ca si timpul relativ scurt de la punerea ei in evidenta, o face mai putin bine cunoscuta decat pe cea biologica si chimica, necesitand eforturi deosebite de investigare si cercetare pentru a putea fi stapanita in viitorul nu prea indepartat.
Insa cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.
Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in practica agricola. Tinand seama de provenienta lor, reziduurile pot fi clasificate in:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte si localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata in functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata (in industria alimentara – predominant componente organice, pe cand in industria chimica, metalurgica, siderurgica, miniera – predominant substante chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro – zootehnice, legate indeosebi de cresterea si ingrijirea animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de doua categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt in cea mai mare parte, de natura organica. Importanta lor este multipla: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza etc.
Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt: colectarea igienica a reziduurilor menajere in recipiente speciale, indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a reziduurilor colectate in afara localitatilor, depozitarea controlata sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor indepartate prin neutralizarea lor, utilizarea in agricultura, ca ingrasamant natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple functii, fara apa toate reactiile biologice devenind imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale.
La poluarea apei contribuie un numar mare de surse, care sunt clasificate in:
Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezulta din utilizarea apei in locuinte si institutii publice, bogate in microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si spalarea materiilor prime, semifinite si finite, sau a ustensilelelor si instalatiilor, si au o compozitie heterogena.
- apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizarii apei in scopuri agricole (irigatii), cat si pentru alimentarea animalelor si salubritatea crescatoriilor de animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zapada), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau canepii).
Multitudinea si variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, impartite in:
- elemente biologice, reprezentate, in principal, de microorganismele patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substante chimice organice sau anorganice;
Ca masuri de prevenire a poluarii apei sunt: interzicerea indepartarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor locale, construirea de statii de epurare, construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale intreprinderilor industriale, inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din apele reziduale ale unitatilor unde se produc sau se utilizeaza radionuclizi, controlul depozitarii reziduurilor solide;
Aerul formeaza invelisul gazos al Pamantului, reprezentans si el un element indispensabil vietii. Poluarea aerului consta din modificarea compozitiei sale normale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul si alte gaze, vapori de apa, pulberi) in mod deosebit prin patrunderea in atmosfera a unor elemente straine si cu efecte nocive. Sursele de poluare a aerului sunt:
Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec in natura sunt:
· solul, care sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberare de particule foarte fine;
· plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse elemente(fulgi, polen, par)
· eruptiile vulcanice, care arunca in aer mari cantitati de gaze, particule solide;
Sursele artificiale, reprezentate de activitatile omului:
· procesele de combustie, de la incalzirea locuintelor si pana la combustibilul utilizat pentru producerea de energie in scopuri industriale;
· procesele industriale, constituite din raspandirea in aer a diversilor poluanti eliminati de intreprinderile industriale;
· transporturile, constand in transporturi de tip feroviar, naval si aerian si in special rutier;
Ca elemente poluante principale sunt:
· suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate in atmosfera;
· gazele sub forma de poluanti in stare gazoasa, raspanditi in atmosfera;
Masurile cele mai importante pentru impiedicarea poluarii masive a atmosferei sunt: construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti, asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor, reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor, inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant, amenajarea cat mai multor spatii verzi etc.
Formele de poluare sunt foarte diverse si afecteaza multe aspecte ale Terrei. Unele din efectele devastatoare ale poluantilor nu pot fi observate in momentul poluarii insa, in timp, consecintele majore vor afecta intreaga planeta si in acelasi timp si pe cel care da nastere aceastei situatii : omul. Desi o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzata de activitatile umane.
4. Impactul poluarii asupra sanatatii vietuitoarelor
Actiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variata si complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului, disconfortul, pana la perturbari puternice ale starii de sanatate si chiar pierderea de vieti omenesti. Aceste efecte au fost sesizate de multa vreme, insa omul a ramas tot iresponsabil fata de natura. Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei. Ele se datoreaza unor concentratii deosebit de mari ale poluantilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman. Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii. Acestea se datoreaza faptului ca in mod obisnuit diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor, continua chiar la concentratii mai scazute, nu este lipsita de consecinte nedorite. Efectele cronice au insa o deosebita importanta si sub aspect economic si social.
Incarcarea organismului populatiei expuse cu anumiti poluanti cunoscuti a avea calitati de depozitare in anumite organe reprezinta un alt aspect important al influentei poluarii mediului asupra sanatatii. Este vorba, in special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo – clorurate, de unele substante radioactive si alti poluanti care intra in aceasta categorie.
Efectele indirecte ale poluarii constau insa si din influentele asupra faunei si florei, care uneori sunt mult mai sensibile decat organismul uman la actiunea diversilor poluanti. Se stie astfel ca animalele, pasarile, insectele, unele organisme acvative, ca si plantele sufera influenta poluantilor pana la disparitia sau distrugerea lor.
Cunoasterea acestor efecte ale poluarii mediului asupra sanatatii a condus la necesitatea instituirii unor masuri de protectie a mediului inconjurator. S-a afirmat ca toate efectele asupra sanatatii oamenilor aratate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman si mediuul inconjurator. In anumite situatii de poluare s-au inregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronsite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febra tifoida, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemica, amibiaza, lambliazafascioloza, intoxicatii (poluarea apei).
In concluzie, se pare ca poluarea mediului inconjurator dauneaza foarte mult sanatatii omului si de aceea ar trebui sa ne indreptam cu totii atentia asupra acestei consecinte a poluarii.
Protectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a omenirii numai in zilele noastre, respectiv atunci cand omul a cucerit intreg spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum, bogatiile si resursele de energie au fost afectate in asa masura incat se intrevede epuizarea rapida a unora dintre ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otravire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii sa fie pus sub semnul intrebarii, daca bineinteles nu se iau masuri energice de protectie a planetei. Omul a inteles ca face si el parte din natura, ca Terra si resursele ei sunt limitate, ca aceasta planeta functioneaza ca un sistem si ca dereglarile produse intr-un loc pot avea repercusiuni pentru un intreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunta insa la ritmurile inalte ale dezvoltarii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu mentinerea unei bune calitati a mediului, este exploatarea acestuia in asa fel incat sa se poata regenera si conserva in permanenta.
Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Incepand din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a planetei : subtierea stratului de ozon, incalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului. Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului inconjurator este atat individuala, dar mai ales colectiva: protectia naturii angajeaza colaborare si sprijin reciproc pe plan local, judetean, national si mai ales international.
Construind fabrici si uzine, dezvoltand orasele si transporturile, defrisand padurile pentru a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncand nepasator in apa si in aer cantitati mari de deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, asa incat uneori si-a pus in pericol insasi viata lui. In asemenea situatie, fiinta umana s-a vazut nevoita sa ia atitudine pentru inlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la luarea unor masuri pentru protectia mediului inconjurator, pentru mentinerea in natura a unui echilibru normal intre toti factorii care compun mediul.
Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema a constiintei comune, nationala si internationala, reprezinta o realitate trista in zilele noastre, cand distrugerea echilibrului natural al intregii planete este iminenta. Lupta impotriva poluarii intregii planete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai intr-un mediu curat, sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator.