Ai fost vreodata la un pas de moarte?

Question

anonim_4396 · Accepted Answer

Pai sa vedem... aproape m-am innecat de vreo 2 ori (nu stiu sa innot).Am cazut din tren (care era in miscare) cand eram mica, dar cred ca am "fentat" moartea cu adevarat la nastere.M-am nascut la 6 luni jumate' cu 850g (adica nici un kg)...iti dai seama?:))
Dar am trecut peste toate si sunt foarte bine.

LoveForShania · Answer

Hmm, la un pas de moarte nu chiar. 
 Dar la situații extreme [ surori cu moartea ], da.  
  
 Păi vara trecută am fost pe traseul de la Vf. Negoiu cu tatăl meu care ce să zic, e mare ''aventurier'' și cu încă câțiva prieteni de a lui care sunt la fel de curajoși:)) 
 Poate că și eu eram curajoasă dar sigur am fost o împiedicată. 
 Era să cad de pe o mini-prăpastie [ nu pot să zic că era o prăpastie de aia de nu vedeai nimic jos ], dar jos erau ditamai stâncile și dacă doamne-ferește nu era tipul de lângă mine care mă prins, cădeam și dădeam cu capu' de stânci maxim. Acolo rămâneam, e clar. 
  
 Și la fel de clar e că am tras o sperietură că niciodată.

Sau când am mers în pădure cu atv'ul cu un prieten, am coborât în niște tufișuri să caut alune:)), și am dat nas în nas cu ditamai ursul. Ciudat e că ursul stătea acolo nemișcat și pur și simplu se uita la mine :|  
 Apoi când m-am întors și i-am spus că e un urs acolo,a pornit motorul iar probabil din cauza zgomotului a fugit. 
 Că altfel,cine știe, ce gânduri necurate de întoarcere avea ursul ala=))

Dar,anyway,asta înseamnă frate viață. 
  
 Să mergi, să explorezi, să-ți învingi frică. 
 Îmi doresc maxim că atunci, când voi fi și eu mai mare, peste vreo 5-10 ani sau cine știe,să devin o ''aventuriera'' că tatăl meu:))  
 Adică,să am și eu curajul ca el, să urc canioane, să înot pe fundul mării și să vizitez toate locurile astea fascinante din lumea întreagă. Bine, nu chiar toate.

Majoritatea oamenilor duc o viață extrem de plictisitoare,merg la servici, mănâncă, vin acasă, mai pleacă pe la cumpărături, vară în concediu apoi mor și cam atât.

Anyway, ce ai întrebat tu și ce am spus eu=))

Tourniquet · Answer

Păi când m-am născut era să mor. Am avut la naștere 1 kilogram și 200 de grame, am scăzut și am ajuns la un kilogram, am avut hidrocefalee...

Zeflemitoarea · Answer

Grav. Dar sunt unii care au şi 700 de grame şi totuşi, supravieţuiesc.

Tourniquet · Answer

Da. Si iata-ma aici, vie. :))

Zeflemitoarea · Answer

:)) Vie şi... cu 40-50 kg mai mult.

Tourniquet · Answer

Sunt grasă rău acum... și înaltă.

Zeflemitoarea · Answer

:)) Graso!
 E interesant faptul că fiind atât de slabă când erai mică, eşti acum destul de ...grasă.
 Eu am avut 4 kg la naştere şi acum sunt subponderală, aproape anorexică.

Tourniquet · Answer

Huh. Frati-miu a avut 4kg jumate. =)) Si acum e grasan. xD

caramela · Answer

Buna! valeu mama...de cate ori...din 2000 am cazut grav bolnava, tot amanam vizita la medic si in 2 noiembrie, am vazut moartea cum imi da tarcoale, eram la servici, noroc ca a dat o colega peste mine si asa a anuntat salvarea, apoi la o saptamana de la internare, am intrat intr-o criza, ca a trebuit sa ma transfere la un alt spital, am stat 4-5 ore in terapie intensiva si cu ajutorul medicilor si a bunului Dumnezeu am revenit la viata, am avut multe crize aproape fatale, dar familia, bunul Dumnezeu si grija medicilor, m-au readus de fiecare data, astazi pot rasufla usurata ca nu mai fac acele crize periculoase, dar trebuie sa am grija de mine, cum nu sunt de fier, tot clachez si mai ma supar ceia ce nu am voie, dar asta e legea firii si traiul pe pamant.
O zi frumoasa sa ai si fara probleme:)

DerpinaMe · Answer

Si eu am avut o experienta la un pas de moarte. 
Pe scurt: 
Era vara. Aveam vreo 7 ani, si m-am imbolnavit foarte, foarte rau. Totul a culminat cu o serie de halucinatii. Insa, din fericire, a fost ok. :)

anonim_4396 · Answer

L-am si salutat.

roxkiss · Answer

Da, eu am fost, am fost bolnava in urma cu 4 ani de osteomielita septica, e puroi la os ..si osul de distruge, eu am avut la tot piciorul sting acest puroi..si in timp de 7 zile durearea era atit de puternica ca nu am dormit deloc 7 zile. aveam sentatia ca a luat cineva un cutit si imi roade osul, am stat in spital 3 luni si jumate in aceste luni am fost bolnava de tot ...am avut si osteomielita la tot piciotul sting, am avut 2 pietre la rinichi, am avut probleme cu organele interne inclusiv si inima, am avut pneomnie la ambii plamini, si nu am putut merge jumtate de an, acum este o mica difrenta intre piciorul sting si cel drept, cel sting este un picut mai scurt cu ( 2 cm ) uite asa e viata, e dura.dar acum sunt o fata ce pretuieste viata si se bucura de ea, nu toti puteau sa lupte cu tot ce aveam eu la doar 10 anisori ))) acum sunt o fire foarte vioaie si nu ma inbolnavesc  asa de mult )))) sunt f fericita ca am trecut peste asa ceva!

TheUnForgiveN · Answer

Intr-adevar viata e dura..Macar acum esti sanatoasa.

roxkiss · Answer

Intr-un fel da ))) eu incerc sa nu imi amintesc omentile alea ..cind in saloanele de alaturi mureu copii sau cadeau in coma si mama mereu pleca si statea cu parintiii copilului si le ducea mereu valeriana ) pai daca nu treceam peste asta nu aveam sa cred si in dumnezeu si sunt sigura ca vreau sa devin un doctor pe cinste ))))! noapte buna la toti...)

Optik · Answer

Mama de cand am asteptat eu o intrebare ca asta!
Am multe sa-ti povestesc.

Am sa incep cu o intamplare care am patit-o pe la 11 ani cand nu stiam sa inot.

M-am dus cu o matusa de-a mea la un baraj sa facem un gratarel.Toate bune si frumoase pana cand m-am bagat in apa. Atingeam fundul ce e drept, dar increzandu-ma prea tare in fortele mele, tot inaintam prin apa ca sa vad unde se mai adanceste putin.Cum mergeam eu prin apa, s-a adancit brus, adica acu atingeai fundul, mai faceai un pas si te duceai naibii si cum nu stiam sa inot tot ma zbateam prin apa...ma duceam la fund ieseam, strigam( prin cap tot imi treceau diverse ganduri cum ar fi- asta e ultima mea zi de viata, vreau sa imi mai vad parintii odata, sunt prea tanar ca sa mor, nici macar nu mi-am inceput viata) toate astea imi treceau prin cap in fiecare secunda! In final, m-a salvat un om care era si el tot la gratar si iata-ma astazi aici!

Am mai avut o intamplare cand mergeam cu masina, am avut accident, stateam in fata pe scaunul din dreapta si  ma trezesc deodata ca o masina intra in depasire in curba, chiar in fata noastra, urmarea a fost ca ne-am busit, eu m-am ales doar cu o mana rupta si cateva zgarieturi iar soferul doar cu cateva zgarieturi! Oricum si atunci am zis ca gata, mor. Ma intrebam cu ce am gresit, dar oricum sunt norocos si mai traiesc si azi!

alte intamplari am mai avut dar nu la un pas de moarte ci doar cu sperieturi strasnice!

Multumesc ca ai pus intrebarea asta si mi-a facut placere sa povestesc din intamplarile mele!