Am 14 ani si imi urasc parintii, va rog, nu ma judecati, duc o viata groaznica, am nevoie sa vorbesc cu cineva, asa ca am zis sa imi spun durerea aici. Ma jignesc, si vorbesc cu mine doar cand au nevoie de ceva. Nu doar ca ma jignesc dar dau si in mine. Mai am 4 ani, ca sa zic ca as putea pleca de acasa, la altcineva, sa ma ia in grija...nu am la cine sa merg. Ma doare ca nu ma accepta asa cum sunt si ca ma judeca, ca sunt urata, ca sunt prea slaba...ca nu am forme, e urat totusi pentru ca sunt copilul lor. Nu stiu ce sa mai fac, nu pot sa nu ii bag in seama pentru ca sunt sanse mari sa dea in mine pe motiv ca nu ii ascult. Am nevoie sa vorbesc cu cineva. Multumesc

Buna, vreau sa incep spunand ca-mi pare rau de situatia ta.
Oricum ai facut bine ca te-ai hotarat sa ceri ajutorul aici, acum ce e drept vor fi, fel si fel de raspunsuri, unele pe placul tau altele nu.
Uite, eu o sa-ti dau un sfat probabil, mai diferit, din perspectiva mea de viata.
Stii, eu consider ca in viata nu ai ce pierde, si ca de multe ori e mai bine sa actionezi exact cum nu se asteapta ceilalti.
Consideram ca toate obisnuintele noastre formeaza un tipar, la care se adapteaza si celelalte persoane, iar daca tu actionezi contrar tiparului, celelalte persoane vor fi oarecum socate, si vor actiona putin diferit, acum desigur, toate persoanele sunt diferite, si cand e vorba de furie nu se stie incotro s-ar ajunge.
Eu zic asa, intr-un moment cand va certati si "se umple paharul", sa le spui tot, absolut tot ce gandesti, tot ce te supara la ei, poate asa isi vor pune unele intrebari si se vor gandi ca ceva nu e inregula cu comportamentul lor.
Daca e asa cum ai spus tu in intrebare, mai rau nu prea are ce sa se intample, ce vor face? Te vor bate pana la moarte? Posibil, dar nu cred.
Probabil ai fost ascultatoare in copilarie si acum in adolescenta incepi sa-ti mai exprimi si proriile pareri, iar ei nu prea inteleg aceasta schimbare brusca, de asta reactioneaza in aceste feluri, trebuie sa le expui problema, sa le spui ca ai crescut si ca acum e timpul sa iei si tu unele decizii.

De cat timp fac asta? Si din ce motiv? Ca sa scapi de problema asta:
#1 Cere ajutorul rudelor, cum ar fi matusi, unchi, bunici si poate reusesc ei sa-i convinga. Ei au o putere de convingere mai mare asupra lor, fata de tine.
#2 Iti sugerez sa porti o discutie cu ei. Cand au timp si sunt cat de cat intr-o stare buna, ii chemi pe amandoi intr-o camera, prima data ii rogi sa fie calmi, sa nu tipe sau sa nu faca alte prostii ca problema sa fie rezolvata. Si le spui tot ce au pe suflet. Dupa. in timp asta poti sa si adaugi,, gandti-va putin la mine... prin ce trec eu? :'(, chiar nu va e mila de mine ca doar sunt copilul vostru". Si in timpul asta poti sa fii cat se poate de suparata. Le poti adresa urmatoarele intrebi : "De ce faceti asta? Cu ce v-am gresit asa mult? Chiar daca am facut niste mici greseli, nu se rezolva asa." Si poate, da poate cu putin noroc, o sa inteleaga situatia ta. Oricum, pe cat de suparata/nervoasa esti pe ei, nu tipa. Pentru ca. o data ce ai tipat, s-a dus totul de rapa. Sau sa pastrezi volumul cat mai mic. Pentru ca. o sa incepa : De cete tipi la mine? (ceva gen. ca scuza sau,, ai dreaptate dar nu vreau sa marturisesc") Stiu ca ce specie de parinti sunt aia. Si sunt 90% sigur ca consuma destul de mult alcool, asa-i?
#3. Inainte de asta iti mai pun inca o intreba. Dau dovada ca-ti pasa de tine? De situtatia, ta sau daca au grija de tine? Daca da, atuni o poti folosi ca o arma. Fi atenta ce as face in locul tau. As pleca o zi sau 2 de acasa, lasand un bilet cu TOT ce am pe suflet. Si sa vada motivul real pentru care am plecat. Pentru ca. daca le-ar fi pasat de mine, ii dureau foarte tare lucrul asta. Si ghiceste ce ar putea ei sa faca? Exact, politie. + ca asta e si motivul sa ma gaseasca, dupa sa le para rau pentru tot ce au facut. Nu stiu daca ai prins ideea. + ca, puteai sa vorbesti cu politia, le explica-i si lor motivul, iar asa, poate se rezolva problema intr-un fel. Repet, faci asta numai si numai daca le pasa de tine (desi, dupa cum vad eu, nu prea). Daca nu le pasa, tare mi-e ca... te-au facut din greseala . Nu o lua ca pe o insulta. Doar ca mai sunt si cazuri de genu, in care parca nici nu ar da copilul spre adoptie dar nici nu ar vrea sa-l pastreze. Si-l tin asa...
#4. Protectia copilului.
Poti urma pasii in felul urmator. Daca unul dintre ele da gresi, treci la urmatorul: 2, 1, 3 si la final 4. Insa nu prea iti recomand 3 Cel mai probabil risti sa fii omorata in bataie. Of... cat de usor mi-ar fi daca as putea vorbi cu parintii tai! -_- -_-. Totusi, sper ca ti-am dat macar o idee si sper sa rezolvi intr-un fel problema. Mult noroc. Si daca doresti, ma ofer eu ca sa vorbesc cu tine. Chiar daca iti este destul de greu sa spui totul pe fata unui strain, te inteleg.

Buna, mi-ar placea sa vorbim in privvat, am vazut ce ai scris mai sus si imi pare rau, vreau sa te ajut sa treci peste da-mi te rog mesaj daca vrei.

Este destul de urata treaba asta, ce pot spune, nu cunosc pe cineva din apropatii mei/prieteni sau cunostinte, care sa li se fi intamplat asa ceva, chiar daca cu unii am vorbit suficient de deschis, s-au plans unii dintre ei de anumite chestii, dar nu in halul asta si la extrem, am auzit la stiri, ca l-a batut din varii motive, din cauza consumului de alcool si etc, ca il certau pe motive neintemeiate si tot asa, dar acei parinti, dupa parerea mea trebuie depusa o sesizare la protectia copilului in potriva lor, iar ei vor lua masurile necesare, adica te ia pe tine in plasament, dar nu-i nici acolo prea in regula, cel putin la noi prin Arges, cam urata este situatia, nu stiu cum este si la voi.
Trebuie sa faci dupa parerea mea urmatoarele chestii : invata extrem de bine, cu toate bataile/batjocurile/jignirile aduse, sigur nu este usor sa accepti/treci peste asa ceva, nu vreau sa fiu in pielea ta si nici in a celora care au patit si patesc asta, sa ne fereasca Dumnezeu pe toti de asa ceva. Doar invata extrem de bine, nu te baga in anturaje, fii cuminte, rapsunde la ore, fa-ti temele si etc, si du-te la o facultate cu bursa de merit/excelenta, cu cazare din partea bursei, si sigur te vor ajuta daca mai ai rude gen bunici, unchi, matusi si etc, totul tine sa inveti, sa razbati, sa faci ceva calumea, ca sa vada ca ar trebui sa se mandreasca cu tine nu sa te batjocoreasca... si rudele tale te vor tine in facultate, cazare, masa, toate cele necesare pentru o fata ca tine, doar tu sa inveti foarte bine, si sa te mentii la fara taxa, si eventual o bursa de merit/excelenta/sociala, nu ar strica spun eu.
Asta este singura chestie ce vad eu util in situatia ta, incearca sa discuti si cu psihologul scolii, dar explica-i ca situatia nu-i asa roz, si ca nu ai vrea poate nici intr-un centru de plasament si etc, incearca si vezi cu cine poti discuta din "administrativul scolii, pe problema ta", nu glumesc! NU am nevoie de funda, am raspuns pentru ca am citit intr-un fel printre lacrimi ceea ce ai scris tu si nu a-si vrea sa li se intample si altor copii, desi se intampla foarte des cazurile descrise de tine.

Imi pare foarte rau pentru situatia ta, nu prea ai ce sa faci pana implinesti 18 ani, nu prea inteleg ce fel de paainti ai de te judeca si te critica in halul asta, foarte bine ca esti slaba asa trebuie sa fie o fata, inca esti mica si frormele o sa se mai dezvolte nu iti face griji, ai incredere in tine si totul va fi bine, daca te simit singura poti sa imi scrii in private o sa incerc sa te ajut.
Bafta si ai grija de tine.

Buna..am aceeasi situatie a a ta..probabil mai grava. daca vrei putem vorbi in privat..doar da.mi mesaj

Draga mea,este adevarat,situatia prin care treci nu este tocmai placuta,dar trebuie sa tii capul sus. tu esti frumoasa, te asigur! Incearca sa fii tare si sa incerci sa ii suporti inca ceva timp. Incearca sa vorbesti cu ei, sa le spui ce simti, poate te vor intelege. Tu trebuie sa iti iubesti parintii, la fel si parintii trebuie sa te iubesca pe tine.
Sfatul meu ar fi totusi sa vorbesti cu ei!
Capul sus!