Am 15 ani si nu am avut prieten niciodata.Pot spune ca am avut destul de multi pretendenti(fara vreo urma de lauda) insa am preferat sa nu dau curs unei posibile relatii. Uneori tintesc prea sus, vreau ca partenerul meu sa corespunda la o sumedenie de criterii (multe dintre ele absurde) si devin din ce in ce in ce mai pretentioasa..Sunt constienta ca aroganta uneori ma domina dar nu ma pot schimba asa usor,e ceva firesc sa fii narcisist?! Oricum,in materie de baieti,sunt foarte inaccesibila si sunt aproape sigura ca voi ajunge sa pup pisici. -_- Eu ma axez mai mult pe liceu,fiind primul an, e foarte greu, am mult de citit datorita profilului:filologie.Credeti ca la 15 ani este anormal sa n-ai prieten? Sunt o fire sociabila,vorbesc mult dar si pierduta in spatiu,uneori, trecand de la o stare la alta.De asemenea,imi place sa dau sfaturi oamenilor, sa le ascult problemele si sa ajut la solutionarea acestora. Uneori ma simt singura, procedez gresit?

Vreau pareri! Ofer funda

,,Am 15 ani si nu am avut prieten niciodata... Uneori tintesc prea sus, vreau ca partenerul meu sa corespunda la o sumedenie de criterii " - SI BINE FACI! Nu poti sa-ti alegi ca partener pe termen lung pe oricine. Daca iti doresti o relatie de scurta durata sau doar o aventura, e de-ajuns uneori doar sa saluti un baiat. Mai toti vor sari pe tine cum le dai putina atentie. Nu stiu daca ceea ce spui tu despre tine e aroganta sau narcisism. Si eu sunt la fel, tintesc sus si stiu sigur ce imi doresc si pe cine vreau alaturi. E ceva firesc sa fii narcisist, insa nu in exces. Cu toate astea, nu cred ca tu te incadrezi in categoria persoanelor narcisice, ci a persoanelor cu o inteligenta peste medie, in categoria oamenilor care vor mai mult de la viata.
Si eu credeam c-o sa pup pisici...si in acest moment pup si pisici, dar am si o relatie minunata de 4 ani, cu un om minunat si care se incadreaza perfect in ceea ce-mi doresc de la un barbat.
Si eu tot la filo am fost, am avut inainte doi prieteni, relatiile au durat vreo 3 luni fiecare.dar nu ma vedeam mai departe cu persoanele respective. Concret, imi doresc ca partenerul meu, pe langa calitati si defecte, sa fie inteligent. Nu sclipitor, evident, insa inteligent, sa fie o persoana cu care pot vorbi mai mult decat,, ce ai facut azi?"/,, ce facem de mancare?".
Acum am 22 ani, sunt impreuna cu viitorul sot de aproape 4 ani si cred ca a meritat asteptarea. Eu am fost mai norocoasa, nu toti ne gasim partenerul care se pliaza perfect pe noi la varste asa mici, pana-n 20 ani...
Important este ca tu sa stii ce iti doresti de la viata, de la tine, de la o relatie, de la partenerul tau. Poti sa incepi relatii cu persoane care ti se par potrivite, dar daca consideri ca nu e ceea ce iti doresti, atunci rupe relatia.
Inca ceva: nu face greseala sa ai relatii sexuale de asa de tanara...la varsta ta esti vulnerabila din multe puncte de vedere. Nu face niciodata ceva de care ar putea sa-ti para rau mai tarziu. Eu ma bucur ca am asteptat si ca lucrurile s-au aranjat perfect in relatia mea.
Seara frumoasa sa ai si multa atentie in alegerile pe care le faci!