(am 19ani)Scriu si eu aici pentru ca nu am cui sa ii povestesc, poate a mai trecut cineva prin asta si imi poate da niste sfaturi.O sa zic de la inceput, prin clasele 1- 4 am avut destui prieteni, adica...? (mai mult)

Question

(am 19ani)Scriu si eu aici pentru ca nu am cui sa ii povestesc, poate a mai trecut cineva prin asta si imi poate da niste sfaturi.O sa zic de la inceput, prin clasele 1-4 am avut destui prieteni, adica toata viata am avut prieteni, nu am fost anti social. Ideea e ca prin clasele 5-8, m-am mutat la alta scoala si m-am integrat super greu acolo, desii ma intelegeam super bine cu 2 baieti din clasa, cu care vorbesc si acum cu restul nu m-am inteles din cauza modului in care aratam.Eram destul de gras, puberatea a dat mai greu in mine gen pe la 15 ani, adica cand incepeam clasa a 9-a, asa ca aveam si vocea mai subtire si fata de restul din clasa eram cel mai scund si isi bateau joc de mine si nu va ganditi ca era ceva scoala random, era un colegiu de top din tara dar nu dau nume.Ideea e ca modul in care baietii si fetele s-au comportat cu mine, m-a facut sa ma inchid si sa mor incet in mine desii prietenii si familia credea ca sunt fericit, pentru ca mereu zambeam langa ei si ziceam glume etc.Acuma in clasa a 9-a am avut colegi super ok si am zis sa imi schimb viata si m-am apucat de sala. Efectiv toata viata am crezut avand in vedere ca mi-am luat bullying pentru cum aratam, ca daca ajungi sa arati bine si sa "fii mare" o sa te simti bine.Asa ca m-am antrenat 4 ani, 5 zile pe sapt, dieta tot si acum am reusit sa am un corp cu masa musculara, pot sa spun ca nimeni din familia mea nu a ajuns sa aiba asemea "muschii".De asemena, m-am inaltat destul de mult am ajuns de la 1.65 la 1.85, la fel fiind cel mai intalt dintr-o familie destul de numeroasa,(am multi uchii si verisori.) Si acum ca am ajuns aici, obiectivul pe care mi l-am setat de mic de cand am inceput sa fiu luat in ras, efectiv ma simt tot ca un gunoi, ma simt mort, simt ca nu mai am nimic in mine. Va dati seama eram copil cand credeam ca aspectul inseamna tot si am muncit atat si eu tot ma simt ca un gunoi.Am multi prieteni, toti ma considera caterinca etc,familia la fel,dar nimeni nu stie cum sunt eu de fapt. Abia astept efecitv sa fiu singur seara in pat sa pot vorbi cu mine si sa nu ma mai prefac fericit. Am avansat si in legatura cu fetele,adica daca eram super timid si imi era frica sa ma uit la ele din cauza ca inainte isi bateau joc, acum pot sa port o conversatie si sa le privesc in ochi, dar tot ma simt ca un gunoi pe langa ele. Fata pe care am iubit-o, mia(nu ma lasa TPU sa scriu cu cratima) dat sperante false sau cel putin mi-am imaginat eu ca imi da si am suferit mult, inca sufar si ma doare din cauza asta.Recent am intrat la o facultate buna si toti ziceau bravo,hai sa sarbatorim si eu da ms hai,dar in sinea mea eram gol,efectiv zambeam si simteam ca paralizez ca ma prefaceam prea mult.M-am intalnit recent si cu colegii care si-au  batut joc de mine,spre suprinderea mea ei au ramas la fel,imi dau mana zic oo ce te-ai schimbat,la fel si colegele,se vede ca faci sala nu stiu ce. Si in sinea mea,ma uit la ei cu o ura,imi vine sa ii las lati acolo,mai ales pentru ce mi-au facut cand eram in gimnaziala.Dar pe exterior ma prefac ca sunt vesel dau mana cu ei si tot. Acuma proababil o sa vina cineva pe aici sa imi zica sa ma duc la psiholog sa ma ajute sa trec peste ce m-a facut asa, dar eu am trecut adica va dati seama ca a ajuns unul care ma lovea sa imi zica domnle x, Dar nu stiu efectiv cum sa explic senzatia asta, simt ca sunt mort si nu ma gandesc la suicid, adica oricum simt ca nu traiesc deci nu as avea de ce sa o fac, dar simt ca traiesc degeaba.Am crezut in niste obiective si nu m-au ajutat de loc.Si sa nu mai zic ca de fata de care am zis mai sus, cand stau pe tiktok si vad ceva video cu un cuplu ma gandesc la ea si imi vine sa plang, dar in acelasi timp nu pot, cum m-am prefacut atata timp ca sunt fericit si mi-am aratat niciodata emotiile, efectiv parca nu poate sa produca corpul lacrimi.Acuma ma gandeam pana in octombrie cand incepe facultatea sa renunt in secret si sa intru in armata, sa las totul in urma si asta e cat traiesc in armata, asa sa fie viata. A mai avut cineva sentimente de genu? daca da sa imi spuna ce a facut. Dau funda.

Violleta2022 · Answer

Fiecare din noi a suferit macar odata in viata dupa o relatie de dragoste, dar din atata lucru nu s-a sinucis nimeni, dimpotriva, iti canalizezi toate energia spre ceva real si vesel, care sa-ti distraga atentia si evita cu orice pret sa mai faci o obsesie din relatia terminata.

Evident ca relatia ta nu a fost una fericita odata ce s-a terminat si v-ati despartit, deci invata din ce ti s-a intamplat si incearca sa nu mai repeti niciodata.

Cauat-ti o alta fata, mai ales ca vei incepe o viata noua la facultate, cu multe fete noi, mai coapte la minte si mai ponderate decat fetita din liceu.

ionur · Answer

Vlad -_-