Am ajuns la concluzia ca oameni nu mai stiu sa viseze bai frate voi nu aveti nici un vis mareti sunteti toti asa . intrebarea este care a fost visul vostru in copilarie si mai aveti acel vis?

Acum 10 ani am cisat ca eram la gradinita si ce imi imaginam, aparea acolo, adica ma gandeam la un castetofon, el aparea. M-am gandit sa ma duc la tara la bunici caci acolo imi placea sa stau si dupa am vazut-o pe cealalta bunica cu un cap de dovleac si uda florile. Dupa a venit si nasu cu masina s-o ia in scaun cu rotile cu toate ca in realitate ea nu merge cu scaunu' cu rotile. Nu stiu de ce, dar parca imi zicea din cate mai stiu eu sa vin dupa ea (Vino cu mine, am sa te indrum spre bine ) cu toate ca imi era frica atunci caci aveam 4 ani. Tocmai atunci m-am trezit in camera la mama si era intuneric. Cand mi-am intors capu' era bunica la geam punand prosoape la uscat si din acea cauza era intuneric. Cand am vazut-o m-am speriat caci credeam ca avea capu de dovleac si am bagat capu sub perna si am adormit iar vreo o ora. Scuze cu povestea asta lunga. Dar e ok. De atunci visez o data la unu sau doi an visu asta

Sa am bani multi, sa calatoresc prin lume.

In copilarie visam sa devin cantareata si si acum vreau+vreau sa intru la canto, dar inca sunt copil adica am 13 ani, mai am timp sa visez

De mic copil mi-am dorit sa fiu soldat (m-am indragostit de o poza din tineretea tatalui meu care a fost facuta cand era soldat, imi place viata si respectul pe care un soldat si-l acorda lui si patriei sale, cand eram copil in toate pozele stateam drep ca si un soldat ) si sa fiu mare cat Arnold ( nu de alta dar ma uitam la filmul Conan si eram fascinat de cum arata omul). Acuma in 2015 primul vis il pot realiza in mai putin de 3 saptamani, iar pentru al doilea vis am inceput procesul "Arnold" de mai bine de un an jumate si mai am ani intregi la dospozitie. Chiar daca nu am numai 18 ani, pot sa zic ca nu mi-am abandonat visele nicioadata.