Am ajuns sa fiu super super sensibilă, îmi vine sa plâng și dacă tipa cineva la mine sau se uita urat. Ajutor?

Te descarci și incerci să îti revii. Viața merge inainte, cu bune și cu mai putin bune.
Încearcă sa porti o discutie tu cu tine, să lămurești chestiunile care te deranjează.
O dată lămurite și totodată conștientizate de către tine, acestea nu o să pară într-atât de mari și de tari.
Este firesc să ai parte de asemenea stări, uneori să te simti mai sensibilă, iar alteori mai strong. Fiecare dintre noi avem momente mai bune și mai puțin bune. Insă, după rău vine bine.

Cred ca sensibilitatea asta a ta vine din narcisism, vrei sa fii prea perfecta...nu te mai gandi sa fii perfecta cu oamenii, nu te mai gandi ca vrei sa pari ceea ce nu esti, accepta-te asa cum esti, cu bune si cu rele. Tu ti-ai dezvoltat in minte o idee declansatoare, atunci cand cineva tipa la tine, automat intra acel gand declansator de a plange pentru ca nu stii cum sa reactionezi, poate esti timida. Timiditatea vine agitatie si nesiguranta. Incearca sa spui iti golesti mintea si sa spui o poezie si sa te deconcentrezi de la acel gand declansator, linisteste-te si relaxeaza-te, si fa asta mereu cand iti vine sa plangi: relaxeaza-te si gandeste-te la ceva frumos, gandeste-te la iubire.

Da. Nevoia de a plânge vine din interior. Ce se întâmplă dinafară este pretext.

Taria vine din noi. Tu trebuie sa te imbarbatezi si sa te intaresti.

Imi pare rau ca esti super super sensibila.Trebuie si tu sa iti gasesti increderea interioara si sa nu lasi lucruri asa marunte ca faptul ca cineva tipa la tine sa te afecteze.Dar, cine stie, poate ca tipa la tine cu un motiv.In raspunsul tau anterior cu bunica ta, cum ziceam, e batrana si ea, la mine bunica-mea tipa zi si noapte si ma certa din cel mai mic motiv, sa nu crezi ca esti singura.

Bună.
Îmi pare foarte rău, dar și eu sunt asemenea.
De fiecare dată când am de a face cu anxietatea mea, primul lucru este să plec de la fața locului și să încerc să mă liniștesc. De multe ori nu funcționează, pentru că este posibil să dezvolți mai mult decât doar niște simple lacrimi, poți să dezvolți furie și nevoia de a lovi ceva. Când mai îți vine să plângi, lasă furia deoparte și gândește-te cum ar fi să lovești un obiect chiar acum care te-ar face să te simți bine. Desigur, nu se va recurge la violență, dar sunt multe cazuri în care acest lucru a funcționat multor oameni. Oamenii când sunt furioși le vine mai tot timpul să lovească ceva, să arunce tacâmurile de pe masă. Și așa ajung să se liniștească.
Crede-mă, îți vei reveni în scurt timp!
Toate cele bune