Să revii cu picioarele pe Pământ şi să te resemnezi. După cum ai spui şi tu : " ai fost vara asta", " ai fost, nu eşti". Cam la asta se rezumă totul. Trebuie să accepţi realitatea şi încet încet îţi va trece! Îl visezi noapte pentru că te gândeşti la el. Ocupă-ţi timpul cu altceva şi îţi va fi mai ok! Baftă!
Raspunde la intrebarea pe care singura o pui: Ce face? Inchide ochii, da fuga repede, prin norii pufosi si cerul albastru, pana la Taize. Uita-te dupa el, il gasesti imediat intrunul din locurile in care v-ati simtit atat de bine in vara asta. Acum e sinugr acolo, sau poate, inconjurat de alte persoane, zambeste, e relaxat, traieste din plin. Si poate si gandul lui e la fata frumoasa pe care a cunoscuta vara asta, inchide ochii, te vede, iti zambeste cald. Se ridica brusc de unde statea, caci o voce puternica il striga. E ora mesei. E o poveste ce merita pastrata asa cum iti doresti. Realitatea e a ta, o traiesti de acum incolo si te poti folosi oricand de clipele petrecute acolo, de sentimentele minunate ce ti-au napadit sufletul. Si daca simti nevoia sa iesi, deschide ochii larg, paseste incet spre locuri noi, deschideti sufletul spre noi experiente si traieste.