Am o poveste de groaza pentru. voi. A fost aseară. Era furtună. Se auzeau zgomote foarte puternice. Nu semanau cu tunetele. Dintr-odată, o lumina ca de fulger a trecut prin camera. Apoi, lumina s-a stins, dar s-a aprins din nou. Eram amutita deoarece in ziua aceea eu si verisorul meu am spus povesti de groaza. Apoi, mama mea a intrat in camera mea. De obicei, ii auzeam pasii când era la ușa, dar acum nu i-am auzit. Asta era la 1 noaptea. A zis sa mă duc in celălalt dormitor. Când am vrut sa sting lumina, s-a oprit curentul, dar imediat s-a aprins. Am stins-o si am visat o fantoma. Credeți ce vreți, dar eu m-am speriat puțin. Spuneti-mi cele mai tari povesti de groaza.

Pai daca zici ca a fost furtuna atunci fulgera si au fost probleme cu electricitatea. Care e povestea de groaza aici?

Intr-o noapte,o fata pe nume Laria a trebuit sa ramana singura acasa,parintii ei fiind plecati la prieteni pentru a sarbatori aniversarea unui amic.
Laria era o fetita de sapte ani foarte draguta si prietenoasa. Avea parul brunet-deschis si ochii de un albastru marin.Ea era foarte talentata la pictura si desen. Laria avea niste creatii foarte vesele, cum de fel, ea era o persoana bine dispusa.
Dupa ce parintii ei plecasera, fata incuie usa si geamurile iar apoi, se duse in camera ei de la etaj sa se uite la televizor. Dintr-o data televizorul se stinse. Fata incerca sa-l reaprinda dar nu reusi. Atunci s-a hotarat sa mearga in patul ei si sa citeasca o carte. Aprinse veioza colorata de langa patul ei si incepu sa citeasca. Dintr-o data se auzira niste batai in geam dar fata nu le dadu atentie fiind foarte ocupata in a citi noua poveste. Insa bataile insistara, facand zgomot din ce in ce mai tare si fereastra se deschise cu un sunet infiorator. Fata speriata s-a dus sa inchida geamul si cand l-a inchis de el s-a lipit o fata ciudata. Chipul fetei era alb ca varul iar ea radea diabolic uitandu-se drept in ochii infricosati si tulburati ai Lariei si fortand incuietoarea geamului.Laria a tipat de spaima si s-a ascuns sub patura tremurand si murmurand:’’Pleaca!’’, ‘’Pleaca!’’. Insa fata de la geam a auzit-o si a inceput sa vorbeasca pe un ton diabolic:’’Nu voi pleca!’’,’’Ha ha ha!’’. Cuvintele fetei rasunau in urechea Lariei. Dintr-o data bataile se oprira si in casa se asternu o liniste de mormant. Insa linistea trecu ca o clipa si deodata pasi se auzira urcand spre etaj. Laria stia ca fata vine dupa ea si s-a dus si si-a incuiat usa camerei. Pasii se auzeau din ce in ce mai aproape si cu fiecare pas frica din inima Lariei crestea si crestea. Cand pasii au ajuns in dreptul dormitorului Lariei, s-au oprit si o secunda mai incolo clanta incepu sa se miste cu multa forta. Inca o smucire a clantei.Usa se deschide! O mana alba o impinge si scartaitul tulbura inima Lariei. Din pragul usii apare o silueta alba cu un par negru, ochi rautaciosi si zambet infiorator. Se apropie de patul Lariei si trase plapuma de pe fata impietrita de frica.Laria simtea cum mainile reci ale fetei o strangeau de gat incet, incet. Dupa o clipa de gandire Laria se ridica iar chipul fetei era plin de sange si acum era si mai infiorator dar Laria, cuprinsa toata de un fior, a reusit sa isi adune curajul si a trecut prin fata diabolica. Atunci Laria si-a dat seama ca fata era o fantoma dar nu a stat sa vada ce se intampla si a luat-o la fuga prin holul intunecat al casei. In camerile in care intra vedea chipul groaznic al fantomei si cum intindea mana alba sa o apuce. Cand se uita in oglida fantoma o urmarea si cand sa o prinda, Laria reusea sa scape.In spatele ei parca simtea degetele fantomei reci incercand din rasputeri sa o prinda. Cand Laria a ajuns la scari, vrand sa iasa din casa, s-a impiedicat de o treapta si a cazut. Incerca sa se ridice cat mai repede, in ciuda loviturii, dar a fost prea tarziu. Fantoma o prinse de glezna si o strangea din ce in ce mai tare. Victima urla de durere si cu ultimele puteri a incercat sa se elibereze din stransoare.Cand a ajuns la usa era incuiata iar cheile erau la etaj. Disperata, Laria a alergat spre bucatarie incercand sa ia ceva cu care sa se apere. Din sertar a luat un cutit si l-a indreptat spre fantoma.Cand fantoma a mai facut un pas fata a aruncat cutitul catre ea.Cutitul trecu prin fantoma si aceasta s-a ridicat in aer si a inceput sa rada diabolic deasupra fetei care lesinase. Dintr-o data usa se deschise si parintii Lariei au venit. Fantoma a disparut si parintii si-au gasit fata lesinata.Acestia au stropit-o cu apa iar ea si-a revenit.Laria a vrut sa spuna ce s-a intamplat dar a vazut fantoma la geam si a tacut.Laria a spus ca a avut doar un cosmar si s-a dus sa se culce desi nu a putut dormi deloc. Fantoma numai revenise.In urmatoarea zi Laria s-a dus la scoala si i-a povestit prietenei ei ce se intampla. Cele doua fete au hotarat sa se intalneaca la casa Lariei si sa alunge fantoma.Cand au ajuns s-au dus in dormitorul ei sa se joace, asteptand fantoma.Parintii Lariei dormeau inca dupa o zi grea de munca si petrecerea amicului lor.Cand orologiul batu miezul noptii rasul diabolic al fantomei se auzi din nou. Fetele erau precaute, una statea la geam si cealalta la usa insa nimeni si nimic nu dadu semne ca ar vrea sa intre.Deodata usa sifonierului Lariei se deschise cu putere iar glasurile fetelor erau impietrite de frica. Fantoma se vazu in sifonier cu acelasi chip groaznic. Fantoma se ridica in aer si intra in prietena Lariei, posedand-o.Laria era speriata de moarte si deodata a vazut cum chipul prietenei ei se schimba, se face palid si plin de sange iar mainile se fac albe si reci, ca ale fantomei. Fantoma o prinse din nou de gat pe Laria iar fata, disperata, descuie usa dormitorului si alerga in baie si se incuie acolo.Un moment a fost liniste dar dupa aceea din robinet si din cada a inceput sa tasneasca sange.Laria se sperie si iesi din baie in hol unde totul parea normal. Deodata, Laria simtii cum ii curge ceva pe umar, se uita pe tavan si isi vazu prietena moarta, agatata de tavan. Sangele ei curgea pe umarul Lariei. Laria fugi in camera parintilor ei si acestia disparusera insa fantoma aparu drept in fata Lariei cu chipul ei fioros si cu ranjetul diabolic.Laria tipa dar nimeni nu o putu auzi. Fata disperata fugi la parter dar usa era incuiata iar cheile erau la parintii ei si parintii ei nu mai erau. Laria isi lua avant si sari prin geam. Bucatile ascutite o ranira si sangele i se prelingea pe haine si pe iarba. Vazuta afara din casa, Laria incepu sa fuga si fantoma o urmarea.Cand trecea pe langa felinare, acestea palpaiau si se stingeau lasand totul in intuneric. Fata inspaimantata pana in adancul sufletului, incerca sa urle, dar ceva parca o apasa pe corzile vocale si nu putea vorbi.Alerga si alerga pana cand cazu la pamant, sfasiata de puteri.Incerca sa ridice o data privirea si sa vada fantoma dar fantoma disparuse si soarele isi arata primele raze.Atunci Laria si-a dat seama ca fantoma dispare cand soarele rasare si reapare cand se lasa intunericul.
Fata nu se mai putea intoarce in casa fiindca parintii ei nu mai erau si casa era o inchisoarea a spaimei.Atunci Laria se decise sa cerseasca, fiind prea mica sa isi ia o slujba.Se gandea in mintea ei ca probabil cuiva I se va face mila de ea si o va lua acasa.Laria se aseza la coltul unei strazi, cu hainele murdare iar ea foarte obosita se sprijini de zidul rece al cladirii din spatele ei dar nu putu dormi si s-a gandit sa inceapa sa cerseasca. Fata intindea mana ranita spre fiecare calator, dar toti o priveau cu frica si dispret de parca ar sti ca o fantoma o urmarea si chinuia. Fata se uita des la soare si parca se ruga la el sa nu apuna.Mai spre seara o doamna imbracata in negru cu fata acoperita tot de o gluga neagra se opri langa fata. Laria se gandea ca femeia era nefericita ca si ea dar dintr-o data privirea ii zbura la soare si vazu cum ultima raza paleste si lasa cerul decat cu o roseata care in scurt timp disparu si lasa cerul intunecat.Laria se uita din nou la doamna si observa cum isi da gluga jos si sub aceasta, fata recunoscu chipul palid si plin de sange al fantomei si ochii ei negri.De sub buzele vinetii ala fantomei s-au auzit niste cuvinte murmurate:’’Ultima ta noapte, fetit-o!’’. Laria se sperie ingrozitor si chipul ei se albi la fel ca al fantomei si incepu sa fuga dar fantoma o zgarie pa spate. Sangele curgea in siroaie dar fata continua cu greu sa mearga si deodata, langa un cimitr, se opri si cazu.Se intoarse si vazu fantoma cum venea spre ea incet, incet, pe dara de sange cu zambetul ei diabolic pe fata. Laria tresari, se ridica si incepu sa alerge din nou. Atunci se auzi cum fantoma porneste cu putere in zbor, lasand in urma ei zgomotul vantului.Se indrepta spre fata si o apuca de glezna. O tari in cimitir si o aseza pe o movila de pamant.Laria ridica privirea, desi simtea ca va regreta.Vazu fantoma cum se baga in pamant si dispare.Laria era incredibil de bucuroasa insa deodata pamantul de sub ea se cutremura si o mana osoasa o apuca de brat si o alta mana o apuca de celalalt brat.Mainile stransera din ce in ce mai tare pana cand din bratele Lariei iesi cu putere sange si fata urla de durere si tipatul ei se auzi adanc in noapte. Fata nu stia ce o trage dar auzi un ras malefic si stiu ca fantoma o tragea si aceasta radea malefic pana cand a bagat-o pe Laria in pamant iar apoi se ridica si vazu cum spiritul fetei paraseste trupul.Un zambet de satisfactie se ivi pe chipul palid al fantomei si disparu in aer, in cautare de noi victime.



Intr-o zi din decembrie 1980, intr-un cartier din Chicago, trei baieti, Steward, Alex si Nick, impreuna cu cea mai buna prietena a lor, Grace, se hotarasc sa mearga in conacul parasit de langa iazul in apropierea caruia locuiesc.

Se spune ca acesta ar data inca din anul 1701, fiind locuit 15 ani la rand, dupa care nu s-a mai stiut nimic cum ca ar fi inca locuit, deoarece era darapanat si foarte vechi si nimeni nu indraznea sa il renoveze.Toti oamenii de acolo se fereau sa treaca prin fata conacului, deoarece se spunea ca acolo a fost demult, pe acele pamanturi ‘’blestemate’’, un centru pentru copiii orfani, care ar fi luat foc nu se stie din ce motiv. Oamenii ce locuiesc in apropierea conacului spun ca, deseori, in noapte, se aud rasete a mii de copii din interiorul conacului si voci stranii sau rasete diabolice, altii spun ca se vede de la ferestrele vechi ale balcoanelor inguste care stau sa cada, lumini care se aprind si se sting, desi nu exista niciun mijloc de electricitate in conac.altii mai spun ca in curtea vesnic intunecata si sinistra a conacului ar fi fost ingropate persoane vii de acolo, se mai spune ca ar fi avut loc mii de crime, violuri si sinucideri, dar niciodata pana acum nu si-au gasit autorul si au ramas un mister oare va putea cineva vreodata sa dezlege misterul ‘’conacului bantuit’’ din Chicago?
Vineri, 21 decembrie, 1980, ora 00:02. Cei patru prieteni verifica in fata casei lui Steward sa nu le lipseasca ceva:lanterne, aparate de fotografiat. Apoi, acestia se indreapta spre dezastru copiii nu stiu ce li se putea intampla si spuneau ca tot ce se zicea despre conac erau niste superstitii si ca in curand aveau sa dovedeasca ca nu este nimic in neregula acolo aveau sa rada de ceilalti prieteni care nu au avut curajul sa mearga cu ei ii considerau lasi.In acea ora din noapte nu se vedea absolute nimic in departare, nici macar in apropiere, era o bezna totala, iar, cu fiecare pas, pustii se apropiau din ce in ce mai mult de un cosmar, un infern. Ajunsi in sfarsit acolo, zarisera portile uriase care parca atingeau norii.Prin aer se imprastia o ceata infricosatoare iar afara era o tempertaura sub zero grade.Din momentul in care intrara pe poarta, se auzi un scartait care-i infricosase, deoarece portile erau de asemenea, foarte vechi o lumina puternica, orbitoare se napusti asupra lor de indata ce au intrat in curte, unde, prin intunericul noptii se vedeau doar niste copaci ciudati, inalti ale caror forme ii speria pe copii intrara prin acea lumina puternica, si dintr-o data vazura ca se aflau intr-o bezna de nedescris nu se vedea nimic in fata, era parca se cufundau in acea bezna de nepatruns simteau cum le ingheta sangele in vene era mai rau decat intr-un cimitir vechi de 100 de ani.
-Haideti, ce, deja v-a cuprins teama? Haideti sa intram, de asta am venit aici, ca sa le dovedim celorlalti ca nu e nimic ciudat in locul asta! spunea Nick, care si el tremura foarte tare.
Un alt scartait se aude in apropiere, si se parea ca vine din curte.cei patru sunt cuprinsi de spaima, dar se uita atent.
-Leaganul acela cineva se leagana in el! spuse Alex, cu o voce tremurata si ingrozit de ce vedea
-Dar nu e nimeni in leagan poate e vantul.Of, ce fricos esti, spunse Steward, care si el tremura de frica
-Hai sa mergem! propune Nick
-O clipa, eu nu merg nicaieri:-s.recunosc ca mi`e frica, prefer sa raman acasa, sa dorm.
Nick il trase de maneca, spunandu-i:-Doar nu vrei sa le spun tuturor cat de frica iti e si ca ai fugit la mami de frica unor fantome idioate.nick incepuse sa rada cu rautate. Alex, neavand de ales, li se alaturase si incepura a pasi pe scarile abrupte, luminate slab de lanterna veche a lui Steward.La fiecare pas in fata simteai ca poti sa cazi in curand, iar scarile scoteau un zgomot infiorator atunci cand paseai pe ele. Tuturor le e frica desi nu vor sa recunoasca.Nick facuse un pas gresit, si o scandura se rupsese.l-a speriat de moarte zgomotul facut de ruptura scandurii!
-Aveti grija pe unde calcati! spuse Grace, care ar fi vrut sa se afle acasa, la caldura, dardaind de frig.
Temperatura se racea cu fiecare pas facut in fata, simteai ca poti ingheta in orice moment sau oare doar spaima uriasa era de vina?
Usa veche de lemn fu deschisa, iar, in orice coltisor se aflau panze de paianjen.Inauntru era o imagine de nedescris o camera imensa podeaua era pe jumatate rupta, unele ferestre nu aveau geamuri, ale caror cioburi erau imprastiate prin camera, la fiecare pas erau picaturi de sange, care parea proaspat, si asta ii speria pe copii! tavanul statea sa cada in orice clipa, prin rupturi vazantu-se camera de la etaj intr-un colt se afla un pian foarte vechi aici, jos nu era mai nimic de vazut, asa ca copiii nu se speriasera foarte tare, de cat din pricina sangelui de pe podea.
-Atingeti si voi pianul asta! Cat praf, spuse Steward, care atinsese doar cu varful degetului pianul prafuit.
Copiii urcara la etaj.
-Un fleac! nu-I nimic aici! spuse Nick care incepu sa rada.
Un zgomot puternic se auzi, parca din apropierea lor, dar nu se stia de unde.
-Se pare ca cineva vrea sa te contrazica spuse Grace inspaimantata.
Erau vreo 30 de scari inguste si abrupte de urcat cu fiecare pas, praful de pe ele se raspandea in aer.Cand ajunsera sus, dintr-o data ajunsera sa simta o tenisune foarte puternica in aer ceva iti taia respiratia era ceva foarte puternic si nu se stia ce facura un pas si se auzira mai multe voci de oameni care pareau ca se cearta vocile se auzeau de nicaieri, si din ce in ce mai tare incercara sa paseasca usor sis a vada de unde venea zgomotul dar nu-si dadeau seama ca era in zadar erau din ce in ce mai inspaimantati si regretau ca au pasit in acel conac, despre care se convingeau ca zvonurile erau adevarate, iar asta ii speria foarte tare! ’’oamenii’’ incetara sa se certe, iar ei hotarara sa se imparta cate doi si sa porneasca pe unde vor Steward pleca cu Alex, iar Nick, cu Grace primii intrara intr-o incapere din dreapta, la capatul scarilor simtira ca cineva ii atingea pe umeri se facuse din ce in ce mai frig, dar mergeau mai departe era foarte ciudat la un pas era foarte cald, simteai ca te sufoci, iar la altul, era un frig de inghetai pe loc.Intr-un colt se aflau niste scari ciudate care se terminau in perete nu-si aveau rostul acolo parea sa fie un pasaj, era o crapatura la capatul scarilor cei doi urcara, spargand peretele cu un ciocan pe care il aveau la indemana cand intrara acolo era o camera ciudata, care iti dadea impresia ca te aflii intr-un cavou in stanga, o oglinda bizara in care nici nu se vedea, deoarece era foarte prafuita.Steward o stersese cu tricoul sau si o aseza la loc, rezemata de perete.Cand Alex se uita in ea, vazu o umbra care trecu prin spatele lui. Acesta se facuse alb ca varul era de necrezut! cazuse pe podea, parca, fara viata Steward, ingrijorat il intreba ce a patit, dar acesta nu putu sa raspunda, deoarece era socat de-a binelea Steward se ridica si se uita si el in oglinda aceea ciudata.Umbra aparu din nou, mai infricosatoare ca inainte era o silueta de femeie slaba doar atat reusi sa vada imaginea sumbra il soca si pe Steward incerca sa-si ridice prietenul de jos, care dintr-o data se uita in gol, parca vrajit de acea entitate pentru o clipa, steward se sperie..prietenul sau nu vorbea, privea atintit spre ceva anume si nu stia spre ce, era socat si ramasese fara cuvinte.Intr-o clipa isi reveni
-Ce or face Nick si Grace acum? intreba, pastrandu-si privirea pierduta, fara a se uita la Steward
Era ora 00:36 Nick si Grace erau la etaj, unde vazusera 2 scaune rasturnate, si incercara sa le ridice. Dintr-o data, ceva o impinsese pe Grace care atinsese scaunul, era o forta venita de nicaieri, ceva puternic, ceva nevazut! aceasta cazuse la pamant, ramanand si ea socata.In capatul camerei erau nise scari care duceau la la al treilea etaj.Acolo se auzeau ecouri, sunete infundate, rasete de copii, voci certandu-se, pasi care pareau ca se apropie din ce in ce mai mult, scartaituri de usi, mormaituri, geamate de durere.Latratul unui caine ii infricosase foarte tare.Acestia voiau sa-I gaseasca pe ceilalti si sa plece, deoarece erau infricosati, iar acele entitati ii voiau departe de conacul Rosenberg dar nu aveau cum sa plece fara Alex si Steward!
Ceilalti doi au mers de asemenea prin multe camere, auzisera multe zgomote si se speriasera de foarte multe ori.Iesisera printr-un corridor foarte ingust, unde patrundea lumina stranie a lunii prin ferestre o lumina albastruie, care patrundea in aproape toata casa la ferestre se vedeau crengile ciudate ale copacilor. uitandu-se atent, cei doi vazura pe cineva, mai degraba o umbra care sapa intr-un colt al curtii.se speriasera grozav! deodata, vazura ca ‘’omul’’ negru disparuse ca prin minune cei doi se simtira urmariti se uitara in spate si nu vazura nimic.Afara incepu o furtuna puternica. Tuna si fulgera, iar in casa se auzeau plansete de copii si voci care spuneau ceva, dar nu erau intelese. Un tunet foarte puternic ii sperie asa de tare pe copii incat incepusera sa planga.Ploua cu galeata si se auzea de afara. Fulgerele patrundeau in casa si era perfect pentru fantome, care aveau sa ii sperie si mai tare in noaptea aceea.dar oare aveau sa plece vreodata de acolo? sau vor ramane si ei blocati in conacul acela bantuit pe veci? nu puteau sa plece din doua motive nu-I mai gaseau pe ceilalti doi, nici macar nu stiau daca sunt in viata si nu puteau scapa de acolo.
Toate usile pe care le deschisesera se blocasera in mod miraculous. Oare vor putea evada vreodata din acest labirint al groazei? deasupra se vedea podul conacului, de unde se auzeau numeroase voci tipand, plangand, razand si multe altele care iti inghetau sangele in vene.
Fara sa stie, ce patru erau despartiti doar de un zid Nick si Grace urcasera in pod, pe o scara de lemn. Acolo incepusera sa simta foarte mare tensiune.In spatele lor simteau ca se apropie cineva, ca se departeaza, se auzeau pasi apropiindu-se, departandu-se, voci urandu-le ‘’bun venit’’, copii razand, la fereastra vazura un barbat imbracat in alb care radea diabolic, disparand intr-o clipa, sange pe podea, pe pereti, usi care se inchideau si se deschideau, copii cantand, diferente de secunde de temperatura, acum era frig, acum era cald, un ansamblu de sentimente ciudate si infioratoare..deodata auzira niste pasi urcand pe scari si se speriasera de-a binelea apoi vazura 2 umbre pe perete erau Alex si Steward! In sfarsit se regasira! Erau fericiti pentru asta.
-Deci? intreba Alex
-Da, toti au avut dreptate conacul e bantuit tot ce stim e ca vrem sa placam de aici dar nu avem cum! spuse Nick
-Usile ni se trantesc in spate si se incuie singure..nu am reusit sa iesim iar afara ploua ingrozitor..nu putem iesi pe fereastra (:-s) afirma Grace infricosata
-Eu prefer sa sar pe fereastra, in ploaie, decat sa mai raman o clipa in locul asta blestemat L
-Hei, astea-s papusi? se intreba Grace, uitandu-se intr-un colt al podului, unde vazu o papusa stranie, cu doi ochi in forma de X si o gura ranjita care parea ca se uita spre noi si ne urmarea.Nick incerca sa ridice papusa, dar fu si el impins de o forta nevazuta. apoi se vazu cum cineva nevazut scria pe perete un mesajlecati, inainte sa fie prea tarziu! copiii se speriara mai tare acum erau siguri ca acea casa chiar era bantuita si nu aveau halucinatii! Trebuiau sa plece imediat, insa era imposibil,, incercara sa sara pe fereastra, dar ceva ii impingea inapoi..acum erau siguri ca vor ramane prizonieri acolo pentru tot restul vietii sau fantomele aveau sa puna stapanire pe sufletele lor.
Era ora 03:50 si nu au reusit sa scape din ‘’lanturile’’ conacului Rosenberg orice speranta era pierduta pentru ei aveau sa moara in chinuri groaznice ca si ceilalti prinsi aici pe jos erau niste oase aruncate si intr-un colt erau, una peste alta, milioane de cranii si sange intr-un alt colt, copiii au vazut ceva.Steward se dusese sa se uite mai bine era o parte intunecata a podului nu se auzeau decat rasetele obisnuite ale acelor copii morti conacul era ca un loc de joaca, ca un parc imens pentru toti acei copii veseli, care ‘’traiau’’ printre alte spirite si se simteau bine acolo, in alta parte ar fi fost tristifete ranjite erau desenate pe pereti, fete triste
-Nu-l deschid eu! clar! nu ma bag! spunea lasul de Nick, care acum dovedise o lasitate mai mare decat el
-O s-o fac eu! spuse Alex, curajos
-Nu! esti sigur de ceea ce vrei sa faci? il intreba Grace
-Da! sunt foarte sigur! spuse Alex hotarat
Nick il privea cu ciuda, era curios ce se afla in acel cosciug ciudat, dar nu voia ca Alex sa-l deschida.
Cand l-au deschis, s-au speriat de moarte! acolo se afla un cap de femeie moarta, o batrana, inca nu era putrezita, deci era desptul de proaspat ucisa oare fantomele au facut asta? oare era o femeie la fel de curioasa ca acei copii sa descopere acest conac? oare asta ar fi fost si sfarsitul lor? femeia avea parul carunt, ochii pe jumatate deschisi; din ochi ii iesea un gandac ingrozitor care se plimba pe fata ei plina de sange, desfigurata; avea 6 urme de cutit pe obrazul stang si buzele pline de sange creierul era scos si pus langa cap, gatul nu mai era, si siroaie de sange curgeau si se prelingeau pe peretii exteriori ai cosciugului.O lumina puternica se ridica deasupra lor si le invalui trupurile, copiii ramanand fara vlaga. Un batran isi facu aparitia.Acela avea o coasa imensa in spate si si-o ridica spre ei.cei patru copii, socati, isi pierdura cunostinta in acel moment inca patru victime ale conacului Rosenberg.lumea din oras si familiile lor nu mai stiau nimic de ei, din momentul in care au plecat, in acea noapte de iarna.Toti se intrebara unde au disparut intr-un mod asa de misterios si straniu, dar nimeni n-a putut afla niciodata ce s-a intamplat cu ei.a trecut mult de atunci si acum se vede, deasupra acoperisului darapanat, un liliac zburand in departari.

Ntr-o noapte,o fata pe nume Laria a trebuit sa ramana singura acasa,parintii ei fiind plecati la prieteni pentru a sarbatori aniversarea unui amic.
Laria era o fetita de sapte ani foarte draguta si prietenoasa. Avea parul brunet-deschis si ochii de un albastru marin.Ea era foarte talentata la pictura si desen. Laria avea niste creatii foarte vesele,cum de fel, ea era o persoana bine dispusa.
Dupa ce parintii ei plecasera, fata incuie usa si geamurile iar apoi, se duse in camera ei de la etaj sa se uite la televizor. Dintr-o data televizorul se stinse. Fata incerca sa-l reaprinda dar nu reusi. Atunci s-a hotarat sa mearga in patul ei si sa citeasca o carte. Aprinse veioza colorata de langa patul ei si incepu sa citeasca. Dintr-o data se auzira niste batai in geam dar fata nu le dadu atentie fiind foarte ocupata in a citi noua poveste. Insa bataile insistara, facand zgomot din ce in ce mai tare si fereastra se deschise cu un sunet infiorator. Fata speriata s-a dus sa inchida geamul si cand l-a inchis de el s-a lipit o fata ciudata. Chipul fetei era alb ca varul iar ea radea diabolic uitandu-se drept in ochii infricosati si tulburati ai Lariei si fortand incuietoarea geamului.Laria a tipat de spaima si s-a ascuns sub patura tremurand si murmurand:’’Pleaca!’’, ‘’Pleaca!’’. Insa fata de la geam a auzit-o si a inceput sa vorbeasca pe un ton diabolic:’’Nu voi pleca!’’,’’Ha ha ha!’’. Cuvintele fetei rasunau in urechea Lariei. Dintr-o data bataile se oprira si in casa se asternu o liniste de mormant. Insa linistea trecu ca o clipa si deodata pasi se auzira urcand spre etaj. Laria stia ca fata vine dupa ea si s-a dus si si-a incuiat usa camerei. Pasii se auzeau din ce in ce mai aproape si cu fiecare pas frica din inima Lariei crestea si crestea…………. Cand pasii au ajuns in dreptul dormitorului Lariei, s-au oprit si o secunda mai incolo clanta incepu sa se miste cu multa forta. Inca o smucire a clantei……………Usa se deschide! O mana alba o impinge si scartaitul tulbura inima Lariei. Din pragul usii apare o silueta alba cu un par negru, ochi rautaciosi si zambet infiorator. Se apropie de patul Lariei si trase plapuma de pe fata impietrita de frica.Laria simtea cum mainile reci ale fetei o strangeau de gat incet, incet……. Dupa o clipa de gandire Laria se ridica iar chipul fetei era plin de sange si acum era si mai infiorator dar Laria, cuprinsa toata de un fior, a reusit sa isi adune curajul si a trecut prin fata diabolica. Atunci Laria si-a dat seama ca fata era o fantoma dar nu a stat sa vada ce se intampla si a luat-o la fuga prin holul intunecat al casei. In camerile in care intra vedea chipul groaznic al fantomei si cum intindea mana alba sa o apuce. Cand se uita in oglida fantoma o urmarea si cand sa o prinda, Laria reusea sa scape.In spatele ei parca simtea degetele fantomei reci incercand din rasputeri sa o prinda. Cand Laria a ajuns la scari,vrand sa iasa din casa, s-a impiedicat de o treapta si a cazut. Incerca sa se ridice cat mai repede, in ciuda loviturii, dar a fost prea tarziu. Fantoma o prinse de glezna si o strangea din ce in ce mai tare. Victima urla de durere si cu ultimele puteri a incercat sa se elibereze din stransoare.Cand a ajuns la usa era incuiata iar cheile erau la etaj. Disperata, Laria a alergat spre bucatarie incercand sa ia ceva cu care sa se apere. Din sertar a luat un cutit si l-a indreptat spre fantoma..Cand fantoma a mai facut un pas fata a aruncat cutitul catre ea.Cutitul trecu prin fantoma si aceasta s-a ridicat in aer si a inceput sa rada diabolic deasupra fetei care lesinase. Dintr-o data usa se deschise si parintii Lariei au venit. Fantoma a disparut si parintii si-au gasit fata lesinata.Acestia au stropit-o cu apa iar ea si-a revenit.Laria a vrut sa spuna ce s-a intamplat dar a vazut fantoma la geam si a tacut..Laria a spus ca a avut doar un cosmar si s-a dus sa se culce desi nu a putut dormi deloc. Fantoma numai revenise.In urmatoarea zi Laria s-a dus la scoala si i-a povestit prietenei ei ce se intampla. Cele doua fete au hotarat sa se intalneaca la casa Lariei si sa alunge fantoma.Cand au ajuns s-au dus in dormitorul ei sa se joace, asteptand fantoma.Parintii Lariei dormeau inca dupa o zi grea de munca si petrecerea amicului lor.Cand orologiul batu miezul noptii rasul diabolic al fantomei se auzi din nou. Fetele erau precaute, una statea la geam si cealalta la usa insa nimeni si nimic nu dadu semne ca ar vrea sa intre.Deodata usa sifonierului Lariei se deschise cu putere iar glasurile fetelor erau impietrite de frica. Fantoma se vazu in sifonier cu acelasi chip groaznic. Fantoma se ridica in aer si intra in prietena Lariei, posedand-o.Laria era speriata de moarte si deodata a vazut cum chipul prietenei ei se schimba, se face palid si plin de sange iar mainile se fac albe si reci, ca ale fantomei. Fantoma o prinse din nou de gat pe Laria iar fata, disperata, descuie usa dormitorului si alerga in baie si se incuie acolo.Un moment a fost liniste dar dupa aceea din robinet si din cada a inceput sa tasneasca sange.Laria se sperie si iesi din baie in hol unde totul parea normal. Deodata, Laria simtii cum ii curge ceva pe umar, se uita pe tavan si isi vazu prietena moarta, agatata de tavan. Sangele ei curgea pe umarul Lariei. Laria fugi in camera parintilor ei si acestia disparusera insa fantoma aparu drept in fata Lariei cu chipul ei fioros si cu ranjetul diabolic.Laria tipa dar nimeni nu o putu auzi. Fata disperata fugi la parter dar usa era incuiata iar cheile erau la parintii ei si parintii ei nu mai erau. Laria isi lua avant si sari prin geam. Bucatile ascutite o ranira si sangele i se prelingea pe haine si pe iarba. Vazuta afara din casa, Laria incepu sa fuga si fantoma o urmarea.Cand trecea pe langa felinare, acestea palpaiau si se stingeau lasand totul in intuneric. Fata inspaimantata pana in adancul sufletului, incerca sa urle, dar ceva parca o apasa pe corzile vocale si nu putea vorbi.Alerga si alerga pana cand cazu la pamant, sfasiata de puteri.Incerca sa ridice o data privirea si sa vada fantoma dar fantoma disparuse si soarele isi arata primele raze.Atunci Laria si-a dat seama ca fantoma dispare cand soarele rasare si reapare cand se lasa intunericul.
Fata nu se mai putea intoarce in casa fiindca parintii ei nu mai erau si casa era o inchisoarea a spaimei.Atunci Laria se decise sa cerseasca, fiind prea mica sa isi ia o slujba.Se gandea in mintea ei ca probabil cuiva I se va face mila de ea si o va lua acasa.Laria se aseza la coltul unei strazi, cu hainele murdare iar ea foarte obosita se sprijini de zidul rece al cladirii din spatele ei dar nu putu dormi si s-a gandit sa inceapa sa cerseasca. Fata intindea mana ranita spre fiecare calator, dar toti o priveau cu frica si dispret de parca ar sti ca o fantoma o urmarea si chinuia. Fata se uita des la soare si parca se ruga la el sa nu apuna.Mai spre seara o doamna imbracata in negru cu fata acoperita tot de o gluga neagra se opri langa fata. Laria se gandea ca femeia era nefericita ca si ea dar dintr-o data privirea ii zbura la soare si vazu cum ultima raza paleste si lasa cerul decat cu o roseata care in scurt timp disparu si lasa cerul intunecat.Laria se uita din nou la doamna si observa cum isi da gluga jos si sub aceasta, fata recunoscu chipul palid si plin de sange al fantomei si ochii ei negri.De sub buzele vinetii ala fantomei s-au auzit niste cuvinte murmurate:’’Ultima ta noapte, fetit-o!’’. Laria se sperie ingrozitor si chipul ei se albi la fel ca al fantomei si incepu sa fuga dar fantoma o zgarie pa spate. Sangele curgea in siroaie dar fata continua cu greu sa mearga si deodata, langa un cimitr, se opri si cazu.Se intoarse si vazu fantoma cum venea spre ea incet,incet, pe dara de sange cu zambetul ei diabolic pe fata. Laria tresari, se ridica si incepu sa alerge din nou. Atunci se auzi cum fantoma porneste cu putere in zbor, lasand in urma ei zgomotul vantului.Se indrepta spre fata si o apuca de glezna. O tari in cimitir si o aseza pe o movila de pamant.Laria ridica privirea, desi simtea ca va regreta.Vazu fantoma cum se baga in pamant si dispare.Laria era incredibil de bucuroasa insa deodata pamantul de sub ea se cutremura si o mana osoasa o apuca de brat si o alta mana o apuca de celalalt brat.Mainile stransera din ce in ce mai tare pana cand din bratele Lariei iesi cu putere sange si fata urla de durere si tipatul ei se auzi adanc in noapte. Fata nu stia ce o trage dar auzi un ras malefic si stiu ca fantoma o tragea si aceasta radea malefic pana cand a bagat-o pe Laria in pamant iar apoi se ridica si vazu cum spiritul fetei paraseste trupul.Un zambet de satisfactie se ivi pe chipul palid al fantomei si disparu in aer, in cautare de noi victime.