Stai linistita, nu te critica nimeni, poate decat parintii.Ca sa eviti astfel de conflicte, ar fi totusi bine sa faci si tu un mic sacrificiu, sa va vedeti mai rar. Daca chiar va iubiti, dragostea ramane chiar si dupa ceva timp in care nu-ti vezi persoana iubita.Imparte-ti timpul atat pentru el, cat si pentru alte lucruri sa vada parintii tai ca nu numai baiatul iti ocupa timp.
De ce sa te criticam? Prima mea relatie putin mai "serioasa" a fost tot la varsta ta si tot asa parintii aveau de comentat.
Vorbeste cu ei, spune-le ca tii la el. Inceraca sa iesiti ziua, nu seara si daca te suna sau ceva de genu, raspunde [eu nu raspundeam si avea certuri groaznice]. Poate il aduci si acasa sa il prezinti parintilor, nu ar fi o idee rea, asa le vei arata ca el are grija de tine si nu e niciun motiv de ingrijorare.
Bye:*
Pfff... majoritatea au avut "prima relatie" la varsta asta asa ca nu e nimic grav! iubire nu stiu cata e dar in fine, de ajutat te poti ajuta doar tu explicandu`i tatalui tau ca nu faci nimic neobisnuit doar te intalnesti cu un baiat, va duceti la un suc, sa va plimbati, poate o sa inteleaga! :*
Parintii tai nu isi doresc sa fii cu el pentru ca te considera prea mica si le e frica ca nu esti constienta de anumte lucruri ce pot face baietii unor fete " fara experienta". Te indeparteaza de el pentru a te proteja pe tine. Tu daca tii mult la acel baiat, prezinta-l parintilor tai, ca sa vada ca e un baiat cu capul pe umeri, arata-le ca esti mai constienta si matura in gandirea ta decat o cred ei si ca esti capabila de a avea un prieten chiar si la o varsta frageda
Liviuanonim întreabă: