As mai dori daca se poate niste sfaturi pentru problema mea

http://www.tpu.ro/......escarc-de/

e cam veche dar inca persista...:(

Trebuie sa vorbesti!
trebuie sa vorbesti atat cu parintii tai cat si cu bunicii.parintii sunt primii care ar trebui sa te ajute.nu uita ca ei te-au adus pe lume si ei raspund de tine, nu bunicii.indiferent daca locuiesti sau nu la bunici esti pe numele parintilor, ei sunt parintii tai si ei stiu mai bine ce e mai bine pentru tine.ar trebui sa vorbesti cu mama si tatal tau despre situatie. poate ar putea sta ei de vorba cu bunicii si sa le explice ca ai nevoie de libertate. poate ei vor reusi sa schimbe mentalitatea bunicilor tai.
o alta solutie ar fi sa te muti impreuna cu parintii tai si sa mearga sora ta mai mica la bunici.banuiesc ca ea inca are nevoie de acea protectie din partea parintilor, si bunicii sunt indicati pentru asta.pe cand sora ta va trebui sa se mute inapoi la parintii tai tu vei avea propriul apartament si vei fi total independenta.
o alta solutie ar fi sa negociezi cu bunicii. cea mai bun arma pe care o ai este scoala. spune-le, promite-le ca daca iti vor da libertatea de care ai nevoie vei invata mai bine, daca nu vei invata mai rau. o sa cedeze si prima data va fi greu, dar pana la urma se vor obisnui si vor accepta situatia.
oricare ar fi decizia pe care o iei un singur lucru este clar: trebuie neaparat sa stai de vorba cu parintii despre asta! nu ai pentru ce, nu ai motive sa le ascunzi asta.sunt parintii tai si sunt acolo sa te ajute, sa te inteleaga.nu te vor judeca niciodata, esti fata lor si vor tine cu tine, nu cu bunicii tai. te asigur ca asa va fi! tot ce trebuie sa faci este sa ai curaj.
poate ai nevoie de un psiholog.acel medic iti poate deveni cel mai bun prieten, te poate indruma, iti poate da sfaturi, te va asculta mereu.ai nevoie de cineva care sa faca asta in acest moment. celalte colege nu vor afla ce ai vorbit tu cu acel psiholog, nu va afla nici macar diriginta.cosultatia este confidentiala si nici un medic nu incalca aceasta regula.asta inseamna ca ceea ce vorbesti cu acel psiholog ramane strict intre el si tine.
acel baiat poate sa fie oaza ta de liniste acum, omul in care sa te refugiezi, dar nu uita niciodata sa fi realista.stiu ca ai nevoie de un barbat care sa te iubeasca acum langa tine, dar nu crede din prima tot ce ti se zice.nu spune ca il iubest, nu faci asta.atat timp cat nu l-ai vazut niciodata si nu stii cum se comporta cu tine nu poti sa il iubesti.lipseste o parte, inca un mic ceva care face ca iubirea sa nu fie completa.intalneste-te cu el. poate te asteapta o relatie frumoasa, cu un tip minunat.de ce ai renunta la asta? poate cand vei termina tu scoala va fi prea tarziu.mergi acasa la parintii tai de sarbatori si cere-le lor sa te lase sa te intalnesti cu el, nu cere voie bunicilor.
totul, orice problema are o solutie.acea solutie nu este tacerea.inghititul si pastratul tacerii agraveaza lucrurile. te face sa te gandesti mai mult la ele, sa te ingrijoreze mai mult, sa te framante mai mult.solutia este sa vorbesti si sa cauti ajutor.singura ai prea putine sanse de reusita, dar impreuna cu parintii tai, impreuna cu un om care te asculta mereu si cu ajutorul iubirii vei putea trece peste.invata sa ai incredere in tine si sa ceri ceea ce iti apartine.cum ai spus si tu: te-ai nascut cu acea libertate si nu ti-o poate lua nimeni.lupta pentru ceea ce este al tau.
eu iti doresc cat mau mult succes si tot binele din lume si chiar as vrea sa ma informezi de evolutia lucrurilor.stiu ca ai nevoie de un sprijin in acest moment si de mult curaj.chiar as vrea sa stiu ce se va intamplacu tine in lunile ce urmeaza.