A fost odata, ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti.
Au fost odata doua veverite, prietene foarte bune si vecine de scorbura.
Cat era ziua de mare se jucau prin frunzisul copacilor, se ascundeau si sareau de pe o creanga pe alta, inventand tot felul de jocuri.
Rontaiau toata ziua la ghinde, pandeau iepurasii sa treaca pe langa copacul in care se aflau ca se le arunce cu coji de ghinda in cap si apoi sa rada de isprava lor. Toata padurea stia ce neastamparate sunt si toata lumea le sfatuia sa isi mai faca putin timp si ca sa isi stranga provizii pentru iarna care se apropia tot mai mult cu fiecare zi.
Azi asa, maine asa, pana cand fara sa isi dea seama s-au trezit intr-o buna dimineata ca ies afara din scorbura si le ingheta labutele.
- Brrrr! Ce sa fie oare? - s-au intrebat ele
Si cand au privit in jur, intreaga padure se acoperise cu o mantie alba de zapada. Fulgii de nea pluteau peste tot ca niste stelute argintii si se asterneau apoi pe pamant.
Fara sa stea pe ganduri, veveritele noastre s-au intors repede in casa, si-au luat caciulita, fularul si manusile si au pornit la joaca. S-au jucat ele asa pana cand le-a razbit foamea. Atunci au pornit intinse sa isi adune cateva ghinde sa manance, dar, surpriza: nu gaseau nicaieri ghinde.
Intr-un tarziu s-au intors acasa cu gand sa se mai incalzeasca, dar acasa, ce sa vezi, era la fel de frig ca si afara.
Iarna pusese stapanire peste tot cu mantia ei alba si scorbura lor pana mai ieri calduroasa acum era foarte, foarte friguroasa. S-au uitat in stanga si in dreapta dupa niste surcele sa isi faca focul, dar nu au gasit nimic. Nici nu aveau cum sa gaseasca pentru ca nu avusesera grija sa isi faca provizii.
Sursa: Povesti de adormit copiii - Povesti pentru copii http://forum.7p.ro/......opiii.aspx