Da am un complex care ma omoara:sunt grasa...accept cu greu asta dar nu am ce face. tu ce complexe ai? cum poti trece peste ele?:*:*:*
Da am...Sunt cam slaba. Dar cand ii vad pe cei din jurul meu...Incep sa rad si`mi trece.TRebuie sa trecem peste ele ca altfel inebunim din cauza lor.Cunos persoane care au patit asa ceva.
Orice persoana are defecte insa nu trebuie sa te gandesti ci sa iti descoperi calitatile
Am si eu ca orice om, dar nu le las sa ma afecteze deloc.Priveste in jurul tau si fii obiectiva. Esti inconjurata numai de top modele, de oameni puternici sau de genii? Nu, bineinteles. Cum fac ei insa de traiesc cu defectele lor? Le ignora, mai mult ca sigur. Ce ai zice sa ii copiezi?
Da, si am suferit mult din cauza asta, chiar daca e un nimic, eu vad ceva foarte grav. (am un pic de burtica )
Prietena mea cea mai buna, e acolo mereu sa imi aminteasca cat valorez, si ce sunt eu ca om, si ca acel mic complex al meu, pe care eu il vad imens, este un nimic.
Pai oamenii din jur, din contra, nu zic nimic, ei considera chiar ca arat bine, doar ca am eu un fix si na. Trebuie sa ai mai multa incredere in tine si sa te gandesti ca asa esti tu, sa te accepti tu pe tine insuti mai intai, sa te iubesti asa cum esti, sa te apreciezi si apoi ceilalti te vor vedea exact asa cum te vezi tu.
Numai bine!
DaAcum vreo doi ani imi era groaza si sa ies din casa.Pana cand mi-am dat seama ca sunt paranoicaNu imi place sa stau in oglinda si sa imi caut defecte unde nu sunt
Pai. Am o gramada de complexe: curu' mare, sanii prea mici, nasul prea coroiat, parul nasol, buze prea simetrice, corp stramb, picioare groase sus si prea subtiri jos, cosurile (care inca nu mi-au trecut) si dintii.
Si totusi ma accept asa cum sunt, ma simt frumoasa pe interior, exteriorul nu prea conteaza asa tare
Complexe am cu tona, calitatile sunt mai putine. Am celulita peste tot, parul uscat, degradat, care nu creste, am dintii strambi de zici ca am un bot de maimuta, am dereglare hormonala astfel incat imi creste par peste tot, nu ma pot abtine sa nu plang daca sunt implicata intr-o discutie serioasa cu mama, am cosuri pe fata si am forma fetei asemanatoare cu cea a unui cal, sunt prea inalta, sunt proasta, intrucat nu pot da replici usturatoare celor care ma supara, nu am indemanare la nimic, deci practic sunt o leguma.
Si acum putinele calitati: Am ochi albastri cand este cer senin, gri cand ploua, verzi cand ninge, acesta fiind singurul lucru care imi place la mine, dar care nu ma poate ajuta cu nimic, iar din cauza faptului ca sunt foarte izolata, intrucat nu pot sa ma integrez in societate, am inspiratie de am scris un roman si jumatate si cincizeci de poezii, putand astfel sa ma exprim, dar, din nou, acest lucru cu ma ajuta cu nimic.
anonim_4396 întreabă: