Bună.
Am 19 ani jumate. Am terminat liceul la 18 jumate, am dat în vară la facultate dar m-am lăsat după 2 luni, nu era pentru mine. Părinții au fost dezamăgiți și începeau să-mi reproșeze când vedeau că stau acasă. Cum m-am lăsat de facultate, după o săptămână m-am angajat. Ca să nu mai stau așa mult și să îi aud. Și ca să fac un ban acolo, să am o ocupație, să nu stau degeaba pe capul lor. Le-am zis că la anul o să-mi aleg altă facultate...dar sincer nu vreau asta. Mă deranjează foarte mult faptul că mă întreabă câți bani fac, unde îi am, în casă sau la bancă. La un moment dat îmi și spuneau să contribui și eu în casă dar le băgam la înaintare că dau la facultate la anul și să mă lase așa să am și eu banii mei pentru diferite chestii pe care ei poate n-ar fi de acord să mi le cumpere sau nu și-ar permite. Eu niciodată n-am avut pretenții de la ei la bani, ieșiri prin oraș, restaurante, excursii, cu rușine le mai ceream un 10 sau 20 de lei din an în Paște când ieșeam prin oraș.
Eu am o relație de 2 ani, destul de stabilă, serioasă, cu încredere, respect reciproc, înțelegere și iubire șamd. Alor mei nu le convine doar faptul că nu e prea înalt și cam atât, că băiat bun e, muncitor etc. Și aș vrea ca până în toamnă când se începe anul universitar să adun bani și să le zic alor mei că sunt intrată la facultate și că lucrez până când încep facultatea. Dar eu să nu mă fi înscris și să mă mut cu prietenul, într-o zi când am ocazia să-mi mut lucrurile fără să știe ai mei și să le las un bilet.
Nu-i frumos, sunt conștientă, dar n-am curaj să le spun, nu-s genul să fie de acord cu așa ceva și mi-e foarte frică de reacția lor. Mă gândesc că dacă le-aș spune că vreau să plec de acasă înainte să o fac poate ar face scandalul de pe lume și mi-ar lua și cheia și nici pe afară nu m-ar lăsa și mai știu eu ce. Oricum știu că mă vor căuta după să le dau socoteală dar nu cred că n-ar mai vorbi cu mine niciodată de acum, hai 2-3 luni 1 an poate.
Vreau să mă mut pentru că nu mai vreau să stau pe capul lor, mai ales că nu vreau la facultate și pentru că mai au ei fixurile lor care pe mine mă deranjează destul de mult. La facultate nu mai vreau pentru că am dat o dată chix, știu că nu e motiv să renunț să mai încerc iar, dar sincer nu mă atrage vreun alt domeniu.
Și m-am gândit și-n caz de mă despart de a meu, eu am vorbit cu el de 100 de ori și încă o fac, că o să rămânem prieteni și o să continuăm să stăm împreună până și-o găsi fiecare drumul lui, na nici asta nu poate fi bătută-n cuie, dar ne respectăm prea mult și eu sper la lucruri bune.
Câteva păreri, sfaturi? Mulțumesc anticipat!
P.S: știu că nu trebuie să-mi expun aici viața, dar e greu când n-ai pe cineva mai mare să-ți dea o părere, un sfat, o altă perspectivă.
Esti deja majora si suficient de matura ca sa stii ce vrei si ce poti.
Muta-te cu iubitul daca tu crezi ca relatia este stabila si se bazeaza pe o dragoste sincera si adevarata.
Cat despre facultate, chiar nu trebuie sa o faci pentru nimeni, daca tie nu-ti place si nu vrei sa faci acest lucru.
Fa-ti viata cum iti place, dar fii constienta de responsabilitatile si greutatile care te astepata in viata.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Ei teau crescut pana in momentul de fata si au investit bani grei pe curul tau, ai 2 variante, fie platesti un % din cheltuieli putina apa, curent si gaz sau te muti cu gagiul si impartiti totul la jumate. Important e sa te simti bine in pielea ta nu e o bucurie catastrofala sa ai facultate, aia e de gura lumii salariile nu sant pe masura tot bataie de joc e. Un servici bun se gaseste prin pile altfel poti avea studiile straine ca la noi nu rezolvi nimic pe cont propriu
Răspunde
Incurajarea mea e sa nu te muti cu prietenul fara casatorie. Sa stai cu cineva fara casatorie e pacat si nu ai binevuvnatarea lui Dumnezeu, O prietena de-a mea s-a casatorit in secret și a fogit cu sotul, acum au 2 baieti si parintii au trecut demult peste.
Bottom line: nu renunta la ideea de a face o facultate. Mai ales daca stii ca poti, ca ai cu ce. Mai mult, daca ei ar fi dispusi sa te intretina pe perioada facultatii, ar fi si mai bine, n-ar trebui sa te apuci de lucru in paralel. Altfel, poti incerca chiar si o facultate la distanta si mai si lucrezi. Dar nu renunta! Nu lua decizia asta acum, vei regreta TOATA viata ta! Vei fi pusa in fata unor oportunitati la care n-o sa poti avea acces fara o facultate. Vei avea complexe in fata altora chiar mai slab dotati intelectual decat tine, dar cu patalama. Vei resimti asta inclusiv in relatia cu copiii tai, cand o sa-i ai, ce vor spune, cum se vor simti ei in raport cu ceilalti copii.
Si intelege-i si pe ai tai: au tras cu tine 19 ani, isi doresc sa fii bine, sa ai ce e mai bun, sa poti fi autonoma, independenta, sa te poti intretine si sa nu depinzi de vreun barbat, sa nu fi conditionata, sa ai demnitatea ta.
Nu reunta! Si vei reusi, trust me!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
