Buna,am ales sa scriu aici, poate voi primi niste sfaturi ok.Am 15 ani,sunt o fire retrasa, totul a inceput in clasa a saptea cand am inceput sa fiu jignita la scoala pentru faptul cum arat si acasa jignita pentru cum ma comport "ca-s in lumea mea, nu am ceva la cap" de ambii parinti si de sora mea (18 ani). Eram certata zilnic pentru ca nu ma comportam cum vor ei.A trecut ceva vreme, intre timp avand zile bune si rele cu ei.La inceputul clasei a noua am iesit afara fara sa le spun.Cand am ajuns acasa pentru prima data tata m-a amenintat cu bataia si nu mai aveam voie sa fac absolut nimic, imi era pur si simplu frica sa mai dau ochii cu el.Mama oricum stia doar sa ma certe.Nu am mai vb cu mama o perioada si cu tata pana in februarie anul asta.Intr-o seara ne-au chemat la ei in camera si tata a spus ca mama nu mai simte nimic pentru el.Si uite,cu toate ca eu nu vorbeam cu el,am plans foarte mult nu voiam sa se desparta chiar daca aia nu era familie. Dupa nopti in care m-am gandit la toate astea,am presimtirea ca mama are pe altcineva,oricum,nu-i prima abatare,acum cativa ani am gasit niste mesaje,dar eram prea mica ca sa imi dau seama ce se intampla,abia acum mi-am dat.Ei bine, nu s-au despartit, incearca sa isi tina relatia pentru noi, dar nu are rost...nu am mai avut o relatie apropiata de ei de mult timp.Am avut ganduri de sinucidere, m-am automutilat singura, am tot asteptat sa vina ziua aia in care sa nu ma mai gandesc la probleme.Pentru faptul ca m-am comportat asa cum ei nu au vrut, tot eu sufar.Traiesc cu trecutul pe care il am si in prezent...va rog, dati-mi orice sfat care m-ar putea face sa ma simt mai bine.

Imi pare rau de situatia in care esti si de trauma traita zilnic, care te afecteaza.
Incearca sa vorbesti cu un psiholog, unele scoli il au, altele nu. Poti merge singura la medicul de familie si poti vorbi cu el sa te trimita la un psiholog.
Ori poti suna la TELEFONUL COPILULUI, care-i GRATIS: 116-111

Ar fi cazul să cauți ajutorul unui psiholog.
În legătură cu părinții tăi, tu nu prea ai ce să faci. Ei trebuie să decidă dacă o să rămână sau nu împreună.

Bulliyng-ul la scoala e ceva ce foarte multi elevi experimenteaza din pacate si majoritatea ajung sa dezvolte anxietate sociala, de asta te simti asa. Nu te speria, nu e o boala, dar poti schimba asta cu mai multa socializare, sa faci lucruri care iti fac placere, practic sa schimbi ceva in viata ta. La tine problemele au fost de ambele parti, la scoala erai batjocorita, iar cand veneai acasa in loc sa gasesti liniste si intelegere gaseai un mediu toxic. Stiu ca iti e greu, dar incearca sa lasi in urma problemele astea, o sa vezi ca odata ce incepi sa fii independenta o sa se schimbe radical viata ta

Este o situatie nasoala.
Acum daca nu se mai iubesc... Ii lasi sa faca ce cred ei de cuvinta, doar sunt mari.
Referitor la tine niste psihologi ca altceva nu stiu. Poate reusesti sa mergi sa stau cu bunicii

Buna!

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.

Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.116111.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Acum poti primi consiliere gratuita si direct de pe telefonul mobil, descarcand aplicatia noastra http://www.116111.ro/descarca-aplicatia

Asteptam sa te ajutam!

Eu zic sa te rogi pentru ca asta sigur te va calma. Psalmul 50. Toate problemele au o rezolvare in cele din urma. Nu trebuie sa disperam. Iesi la aer curat, o plimbare prin parc. Aerul curat ajuta mult sa mai uiti de ganduri. In rest rugaciune si incredere ca zilele bune sunt aproape.

Buna! Imi pare rau sa aud ca treci prin asta... Si eu am trecut prin divortul parintilor mei si cred ca pot sa te inteleg. As vrea sa iti spun ca o sa fie mai bine desi nu asta vrei sa auzi acum. Ceea ce pot sa spun este ca nu ai nici o vina tu. Cu timpul o sa se aseze toate, ai sa vezi! Nu e nimic in neregula sa fi mai diferit, sa gandesti altfel fata de cum ar vrea cineva ca tu sa gandesti! Lupta in continuare pentru ca desi viata ta acum pare trista sa stii ca va veni si timpul tau. Capul sus!

Draga Anca as vrea sa te ajut. Te rog scrie-mi in particular. Numarul meu este 0747835680.