Am nevoie de sfaturi sincere! Acum 8 luni un baiat de la mine din cartier s-a legat de mine.Il stiam de mica, dar nu aveam nici o legatura cu el.El are 23 ani si eu 17.Nu am avut pina acum relatii serioase, pentru ca nu aveam timp.Eram ocupata mereu cu scoala.Si am simpatizat citiva baieti, si asta era periodic, dar nimic mai mult.La inceput imi scris pe fb,apoi a aflat numarul meu pentru ca eu nu voiam sa il dau. Apoi ma prindea prin oras, ma astepta la poarta scolii, imi cadona flori si se comporta foarte frumos cu mine.Eu mereu il respingeam, pentru ca cu multi ani in urma a inceput sa fumeze iarba si din cite stiu are 2 ani decind a lasat acest viciu. Oricum imi era frica de el.Imi era total indiferent si eu si parintii mei eram contra unei relatii.Dar el nu intelegea si insista mereu, ma astepta mereu la poarta...Nu puteam scapa de el. Vorbeam in fiecare zi.
Doar ca peste 3 luni, nu m-a sunat o zi, nu m-a sunat 2 zile, apoi o saptamana si am inceput sa ii simt lipsa.Am inceput sa-l caut.Un prieten mi-a spus ca el a plecat in Franta.I-am scris si i-am spus ca imi pare nespus de rau ca m-am comportat urit.Mi-a spus ca va veni acasa peste un an, dar imi scria in fiecare saptamana ca imi duce dorul.Imi era si mi-e dor, dar nu i-am spus niciodata.Nu i-am scris niciodata.El nu stie nici acum ca plingeam in fiecare seara.Imi spunea ca ma iubeste, dar eu inca nu eram decisa daca sa fim impreuna sau nu si plus la asta nu vedeam rostul pentru ca era departe si din cite stiam nici nu avea degind sa vina.5 luni au trecut fara el, dar pentru mine a durat o vesnicie.Si a aparut acasa in momentul in care ma asteptam cel mai putin, adica saptamana trecuta. Iarasi a inceput sa ma sune.Luni m-a aduc acasa de la scoala (traiesc departe de scaoala)Marti a vrut sa ne vedem, dar nu am putut pentru ca prietena mea cea mai buna trebuia sa plece in Italia si am hotarit sa stau cu ea.S-a suparat.Totusi m-a sunat si miercuri.Am ajuns tirziu acasa de la scoala si nu am putut iesi.A spus ca ma va suna mai tirziu.Si iata auu trecut 4 zile si nu ma mai suna.Nici un semn de viata din partea lui.
Tin foarte mult la el si pling in fiecare zi, si cind suna telefonul tresar si cred ca e el...dar nu...
Nu inteleg de ce brusc nu mai suna.Am crezut ca intelege ca nu pot iesi si plus la asta i-am promis ca voi iesi vineri.Dar el...nimic.Astazi o prietena mi-a spus ca era cu un baiat si o fata in oras.
De aici reiesa ca are timp...dar nu ma suna nu imi mai imaginez o zi daca nu ma suna.Pur si simplu nu pot Parintii mei deja sint de acord cu el.Dar cum sa fim impreuna daca el nu imi da nici un semn de viata?
Nu i-am spus ca tin la el, ca poate si il iubesc...nu am reusit dar daca mai avea putina rabdare totul avea sa fie bine.
Spuneti-mi va rog ce sa fac

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook