Am o mare problema legata de cainii fara stapan. Imi este o frica ingrozitoare, in special de haite. Daca e unul si stiu eu sigur ca e doar unul, nu imi este chiar atat de frica, insa de multe ori unul isi cheama inca vreo cinci-sase tovarasi. Acum cateva seri, eram singura pe strada si s-au luat de mine vreo 6 caini. Am frica de caini de cand eram mai mica datorita unui incident intamplat fratelui meu cand aveam 4-5 ani. De fapt, in ultimul timp tocmai "evoluasem" ca sa zic asa si nu imi mai era chiar atat de frica..pana in seara aceea. De atunci sunt traumatizata. Nu mai am incredere in nimic si mi-e frica sa ies din casa. Numai cand ma gandesc, chiar si in casa fiind, ca as putea sa mor singura pe strada incepe sa imi bata inima foarte tare si sa ametesc sau sa nu mai gandesc clar...Stiu bine ca au murit persoane atacate de haite si asta imi accentueaza si mai rau starea. Sincera sa fiu nu urasc cainii, sunt si ele fiinte, chiar daca nu au suflet, nu vreau sa-i omoare, dar tin destul de mult la viata mea, sunt inca tanara si nu vreau sa mor si nici sa duc o existanta acaparata de frica. Vreau sa pot merge si eu pe strada cu increderea ca nu o sa mor sfasiata de o haita de caini...

Din pacate sunt nevoita sa ma intorc de la meditatii pe intuneric si singura, cel putin pentru o perioada de timp. Nu stiu ce as putea sa fac daca s-ar intampla din nou ceva asemanator. Atunci am avut noroc ca am putut sa intru intr-o scara si sa o chem pe o prietena sa vina sa ma ia, dar acum?

În nici un caz să nu te riști, îți zic sinceră, și eu am aceași problemă. Poți vorbi cu unul din părinții tăi să-ți dea niște bani de taxi lăsându-te în fața casei tale fără griji și îți iei o piatră de pe inimă, adică sigur vor înțelege că poți fi în pericol.
Sau poți să rogi o persoană apropiată ție (ex. mătușă, vecină, nașă, tată, verișor sau chiar o prietenă) să te însoțească pe drum.
Multă baftă!

Iei niște pietre și dai după ei. Și după mine au sărit odată 10 câini dar nu le-am rupt capul cu pietre, doar m-am prefăcut că dădeam și se mai dădeau înapoi. Am un amic prost care s-a lăsat mușcat de acei câini, era sigur că dacă fuge îl prind dar nici nu a mișcat un deget să îi sperie. Sau eram odată cu un amic care se descurcă cu câinii și a aruncat cu o piatră după un câine și a ieșit unul la geam să țipe că de ce dă și a țipat și amicul ăla că ăștia de pe la blocuri îi hrănesc iar noaptea atacă. E vina și ăstora care le dau într-una de mâncare, nu suport când văd asta. Dacă tot le dau de mâncare să îi ia în casă, nu să ne muște pe noi. În alte țări sunt legi stricte, iar hingherii își fac treaba, dar la noi e sub orice critică.

Sincer, in lumea in care traim ar trebui sa iti fie mult mai frica de oameni, nu de animale.Cainii au suflet, insa, din cauza lucrurilor pe care le-au suferit (sa fie batuti, fugariti, sa stea fara apa/mancare cu zilele), probabil au prins ura pe rasa umana. Poti sa mergi cu taxi-ul, sau cum au zis si ceilalti sa ai ceva pietre in buzunar. Odata, era 2 dimineata si ma duceam la o statie de taxiuri, veneam de la o petrecere.Atunci au sarit mai multi la mine dar aveam o sticla de suc si ma prefaceam ca dau in ei si s-au dat inapoi.