Poi mah...eu am o teorie,poate te ajuta:Sa nu las pe nimeni si nimic sa stea in calea fericirii mele.Cred ca asa ar trebui sa gandesti si u pentru ca daca va iubiti pe bune, pana la urma ce va intereseaza parerea celorlalti, chiar daca sunt parintii.Pt ca,na,desi,au si ei un rol important, asta nu inseamna ca trebuie sa va controleze mereu viata, doar nu mai aveti 10 ani.Si ar putea sa se desfasoare relatia si in secret,pentru ca na,dupa cum zici u, chiar simti multe pentru el, nu doar o banala atractie.Incearca sa nu pui atat de mult pret pe vorbele si parerile altora pentru ca nu intotdeauna sunt cele mai bune.Asculta-ti inima si incearca sa vorbesti si cu prietenul tau sa vezi ce parere are despre toate astea.Bafta:**Si sa va iubiti:*
Multumesc! Dah intr-adevar; stiu ca e prea mare pentru mine. Inainte sa-i spun ca nu mai vreau sa fiu cu el eram asa nelinistita si nu stiam cum sa reactionez apoi dupa ce i-am spus m-am simtit parca mai bine...ehh atunci pe moment. Am plans eu vreo 2-3 zile dar cred ca mi-a trecut si acum stau si ma gandesc ca mai bine imi vad de treaba mea il las pe el in pace sa-si gaseasca pe cineva eu pe cineva de varsta mea sau mai mare decat mine cu 2-3 ani nu 5 sau 6. Se vede diferenta asta cand comunici. M-a pus in dificultate de multe ori adica eu intelegeam ce vrea sa spuna dar nu stiam cum si ce sa-i raspund. Dah multumesc inca odata pentru raspunsuri. Aveti dreptate unu; l mai mult ca celalalt dar aveti dreptate. Aleg sa-mi vad de treaba mea. Oricum am si de invatat mult am multe antrenamente la dansuri nu am timp pentru o relatie.Nu acum.