Am o mica problema.In ultima vreme am devenit foarte deprimata din cauza faptului ca nu am cu cine sa ies afara.Nu pot sa zic ca nu am prietene dar ele nu sunt din oras si nu pot veni oricand aici iar pe altele nu le lasa parintii sa iasa afara si sunt mai anti-sociale.Ma deprima cand vad cum toti au gasca lor si ies in fiecare weekend afara sau cum au un iubit sau o iubita si nu stau toata ziua in casa.Chiar daca merg la scoala, acolo stau 6 ore iar apoi vin acasa si nu fac nimic (imi fac temele dar cum sunt la liceu nu am asa multe ).In ultima vreme am inceput sa visez foarte mult, sunt o persoana idealista si am inceput sa ma gandesc cum ar fi viata mea daca as avea pe cineva cu care sa ies si etc.Si cred ca din cauza asta nu ma mai pot bucura de nimic, pentru ca stiu ca nimic din realitate nu este mai bun decat ceea ce visez eu. Stiu ca suna ciudat dar chiar nu ma mai bucura nimic si ma gandesc ca si daca o sa fac cumva sa ies cu cineva tot nu o sa ma bucur deoarece nu va fi la fel de bine ca in visele mele.Imi petrec mult timp gandindu-ma la lucruri din astea deoarece chiar nu am ce face acasa si meditez la lucrurile pe care nu le am dar mi-am dat seama ca nu imi face bine.Ce as putea sa fac?

Daca esti idealista visatoare si lumea ta mentala e frumoasa, ai putea sa le-o impartasesti si celorlalti. Poti sa scrii, sa faci un blog, o pagina de Facebook in care oamenii sa poata intra in lumea ta. Poti sa cauti persoane idealiste ca tine. Grupuri de Facebook unde gasesti prieteni cu care te poti intalni apoi. Fa un grup in orasul tau pentru oameni idealisti, visatori, artisti sau cauta unul. Cu siguranta mai exista oameni ca tine.

Mulți sunt în situația ta dar puțini recunosc.
O să încep prin a spune că toți avem hobby-uri și că ele pot fi puntea de legătură între noi și alți oameni. Vezi ce îți place să faci și caută în orașul tău activități care au legătură cu pasiunea ta, activități care implică și cunoașterea unor oameni noi. Și da, oamenii aceștia nu vor fi așa cum ai visat însă nu știi cum sunt până nu încerci să-i cunoști. Pot fi sub așteptările tale sau le pot depăși, ideea este să cunoști mai mulți oameni.
Poți oricând să te înscrii într-un club sau sa faci voluntariat. Stând printre oameni care au hobby-uri asemănătoare cu ale tale ai toate șansele să legi noi prietenii și să alungi singurătatea.

Să ști că oamenii care nu stau toată ziua cu prietenii nu sunt la fel de deștepți ca si cei care stau mai mult la învățat. Crede-ma ca dupa ce o sa termini liceul o sa si mai mult timp liber si o sa poți sa te întâlnești cu prietenii

Da-mi numarul tau prin mesaj privat daca vrei sa vorbim pe wapp.

Poate aceasta perioada va trece.
Un sfat: daca iti place sa scrii, poti incepe prin a-ti scrie amintirile sau visele nocturne.
Daca nu, ia o carte si citeste-o. Nu mai ai carti in biblioteca?
La biblioteca liceului. Liceul nu are biblioteca, atunci mergi in orasul / localitatea unde locuiesti, trebuie sa existe macar una. Nu exista, imprumuti de la colegii de clasa. I tot asa.
Iti place muzica, ascult-o. Daca asculti muzica clasica iti recomand Strauss, Mozart, Pachelbel si Beethoven. Eu asta ascult.
Iti place chimia la scoala, fa studii despre ea. Despre marii chimisti.
Gandeste pozitiv. Daca vei gandi pozitiv, iti vei distrage creierul de la gandul ca 'nu am prieteni'. Incearca!

Daca prietenele tale nu pot veni la tine de ce nu ai merge tu din cand in cand in oras la ele? Si asta ar fi o solutie, parerea mea.
In rest, eventual poti iesi si singura, eventual te apuci de jogging, iti iei castile in urechi si aia e, ai motiv sa iesi "singurica" si cine stie, cu putin noroc o sa mai intalnesti si alte persoane cu care sa-ti petreci timpul.