| behindthemask a întrebat:

Am o poveste pe cat de dezarmanta, pe atat de reala.De ieri de la pranz am cazut intr-o letargie greu de stapanit.Parintii mei, in pragul divortului acum, au mostenit apartamentul bunicilor, batrani si rapusi de boala.Nu stiu de unde sa incep si cu ce sa termin... tata mai are 4 surori care in aceste cateva zile in care bunicii aveau nevoie de ajutor, nici una nu s-a deranjat sa ajute pe motiv ca i-au dat tatei "averea"(acest apartament). Fire nu prea sociabila, inca de mica, datorita scandalurilor la care am asistat, in urma cu cativa ani am intrat intr-o stare depresiva datorita aflarii vestii ca ai mei vor divorta datorita unor motive egoiste din partea tatalui.
Cum spuneam, ieri, in jurul orei 1 o matusa, sora a tatei a inceput un scandal monstru, prin prisma caruia mama a fost batuta de aceasta femeie pe motivul plecarii in oras pentru cateva ore in cautarea unui loc de munca... timp in care mama trebuia sa stea sa aiba grija de bunica mea paralizata. Un alt motiv ar fi ca mama s-a ocupat ca lucrurile pe care le foloseste batrana sa nu le folosim si noi... cei din casa.
Nu va puteti imagina ca am ramas cu imaginea aceea si cu acele cuvinte triviale, josnice si batjocoritoare la adresa mamei...incat va povestesc toate acestea cu lacrimi in ochi.De parca nu ar fi fost de ajuns, tata cand a ajuns acasa chemat de mama sa repare situatia i-a dat acesteia o palma...prima data cand l-am vazut batand-o.
De ieri lumea mea s-a prabusit...nu mai am nimic, nu pot dormi, nu ma pot linisti si parca nu mai am lacrimi. Mi-e mila de mama care incearca sa zambeasca si sa imi spuna ca nu are nimic si ca a uitat, desi a ramas cu vanatai.
Nu incerc sa ma lamentez, sa pozez in victima, incerc sa cer ajutorul sau pur si simplu un sfat, vreau sa fac ceva, sa le para la toti rau...ganduri suicidale, toate mi-au trecut prin cap in acest scurt timp.Anul acesta am examen, nu ma simt pregatita, divortul parintilor si acest egoism, aceasta ura care se invarte in jurul meu ma termina.Iertati-ma ca v-am luat din timpul vostru.

3 răspunsuri:
| Alexandra_7889 a răspuns:

Eu cred ca ar fi bine sa ii spui mamei tale sa nu se mai ascunda de tine pentru ca tu esti destul de mare sa intelegi. stiu prin ce treci am si eu prieteni care trec prin ce treci tu si cand ii aud povestind anumite chestii ma apuca plansul chiar daca nu sunt in locul lor...cred ca ar fi bine sa in urmatoarele 2-3 zile sa iesi cu prietenii ca sa mai uiti si sa stai undeva singura in parc in baie in camera ta si sa iti pui gandurile cap la cap... judeca cu inima nu cu mintea asta este sfatul meu eu sper sa nu cazi intr-o depresie si mai adanca decat esti acum
imi pare rau pentru tine ai toata sustinerea mea
take care
Sper ca te-am ajutat :*puppy dog eyes

| CriminalăÎnSerie a răspuns:

Cine citeste atat?laughing)

| roxyasd22 a răspuns:

Pai eu zic sa nu mai fi suparata si sa gasesti leacul acestei catastrofe. Iti zic eu ca e CAINELE. Cu el nu o sa te mai simti singura si ai sa te bucuri de fiecare zi petrecuta acasa. Mult noroc!