| Mario1994 a întrebat:

Am o problemă și știu că nu sunt singură în situația asta. Am pierdut totul acum câțiva ani și m-am lăsat de tot, nu mai am prieteni, nu mai ies nicăieri, m-am retras tot mai mult din cauza am rămas dezamăgită, nu sunt sociabilă cu lumea. Tac și uneori plâng în cameră ca o proastă, am renunțat la totul în afară de familie. Nu mai am fericire, nu mai simt nimic, nu mai zâmbesc. Nimănui nu îi pasă de mine, țin totul în mine și o las așa balta. Mai de mult aveam prieteni, ieșeam, eram foarte fericită, zâmbeam, nu mă stresam deloc, aveam activități, dar nu știu de ce am ajuns acum ce nu mai sunt, merg tot mai jos. Observasem de la un timp ca nimeni nu ma mai vrea..Nu mai pot fi ca cea fericita ca inainte, am rămas dezamăgită, închisă în mine. Ce soluția să mai fie? Trăiesc dezamăgită. Voi cum ați trecut și cum ați reușit să rezolvați aceeași situație?

5 răspunsuri:
sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Am ieșit afară.

Răspuns utilizator avertizat
| Mario1994 explică (pentru sadrian46):

Ești un prost.

Răspuns utilizator avertizat
| llleo a răspuns:

Consultă un psiholog. Discută cu cineva despre asta, chiar și cu părinții tăi. Dacă în tot timpul' ăsta n-ai progresat, înseamnă că te-ai învățat să stagnezi. Să stai pe loc, fără să faci nimic pentru tine. Singurul ajutor tu ești, Adriana. Tu trebuie să iei atitudine în viața ta pentru a zâmbi din nou. Dacă vei trăi cu impresia că situația va fi mereu așa, așa vei rămâne. Așa că, mai bine, fă ceva. Ieși mai mult în lume.
Spor.