Nu te speria...calmeaza-te prima data si nu te mai gandi la "prostioare".nu conteaza de ce il urasti...ai motivele tale si nimeni nu are dreptul sa iti invadeze intimitatea...oricum...asteapta.o zi, doua, pana trece"furtuna"si explica-i mamei tale.chiar si tatalui tau ca e o forma prin care iti exprimi sentimentele...si in primul rand, roaga-l politicos sa nu-ti mai violeze intimitatea...cred ca esti destul de mare ca sa nu te mai "urmareasca"te pupikk
aiurea.Ar trebui sa inteleaga si mama ta.Esti adolescenta pentru numele lui D-zeu. E "normal" sa zici ca iti urasti parintii cand te enerveaza sau nu te lasa sa faci ceva. Daca mi-ar fi zis mam asa ceva probabil i-as zice sa termine odata cu fazele astea ca de ea nu am zis nimic si de tatal tau ai zis cand erai nervoasa.Si oricum...De ce iti cauta printre lucruri?...sunt lucrurile tale, poti sa scrii in caiete si ca ai facut sex cu M. J.[R. I. P.]
Nu mai are voie omul sa fie nervos?! Nu ii baga in seama... o sa termine ei pana la urma.:*
Nu mai gandi asa. ia-o pe mama ta de o parte si vorbeste cu ea, explica-i ce te-a determinat sa scrii ce ai scris, spune-i ca tu nu urmaresti sa o faci sa sufere, ci pur si simplu ceea ce ai scris tu acolo este o forma in care te descarci! mult succes!
Scumpa e normal ca si ea este suparata cel mai bine este sa vorbesti cu ea intre patru ochii si sa ii zicii ca ai scris in acel caiet mai de mult timp cand te-ai certat cu tatl tau sau cand te-a enervat si nu aveai cui sa te descarci si ti-a venit sa scrii intr-un caiet sa te descarci si ca ai uitat sa rupi foaia etc este cel mai bine sa vorbesti cu ea :*
fa asta zii ce ti-am zis eu si te va intelege
Mult succes :*
Cel mai bine ar fi cand sunteti toti la masa de exemplu sa iti ceri scuze si sa spui ce am zis eu sa ii zici lui mama ta dar ar fi si mai bine daca le-ai spune amandoura si rezolvati problema zii lui tatal tau ce te deranjeaza ca este rece cu tine ce ai tu
Spune tot ce te deranjeaza la el/ei te vor intelege :*
Singura alternativa este sa porti o conversatie cu parintii tai, de preferat ca unul cu care te intelegi mai bine, mai precis cu mama ta. Explica-i frumos si concret ca ai facut acel caiet pentru ca erai nervoasa pe moment si ca intr-adevar nu te-ai gandit prea mult scriind acele lucruri, dar ca acum iti pare rau si realizezi ca ai facut o mare greseala. Spune-i toate aceste lucruri! Mama ta va intelege si ii va spune si tatalui tau!
Succes Nu uita ca numai printr-o conversatie serioasa poti rezolva problema, din moment ce si parintii tai au luat-o in serios!
Tatal tau a plecta in alta tara pentru tine...
nu trebuie sa-l urasti pentru asta... a facut asta pentru binele tau ca tu sa ai de toate...chiar daca doare departarea... a facut-o pentru tine...nu a vrut intentionat sa te faca sa suferi ...incearca sa vorbesti cu el...sa recuperatii ani pierduti...sa comunicatii mai mult...si sa-ti ceri scuze...:*:*:*... vorbeste cu tatal tau.si spuunei tot ce ai pe suflet...tot ce te doare...tot ce te-a deranjeat in totiii anii astia...:*:*
multa bafta si succes.:*:*:
De la tata ar trebui sa-ti ceri scuze si nimic mai mult, nu prea ai ce sa-i mai spui din moment ce crede ca tot ce spui tu e gresit... Dar cu mama trebuie sa vorbesti mult, s-o faci sa inteleaga ca pe tine te doare foarte mult situatia asta cu tatal tau si ai vrut sa te descarci! Prin faptul ca ti-a spus "stiu ca iti este scarba de noi, dar nu ai ce sa faci trebuie sa suporti pana o sa fii mai mare si o sa pleci" a rasucit mai mult cutitul in rana! Spune-i tot ce simti, asa cum ne-ai spus si noua, tot ce gandesti tu si incercati amandoua sa cautati o solutie! Iar dupa, imbratisaz-o cu dragoste, isi va da seama ca o iubesti foarte mult si e tot ce ai mai scump!
Vorbeste cu mama ta! Greseste ca face asa ceva! Eu ii spun in fata mamei mele cateodata ca nu-l suport pe tata...si imi zice sa nu mai zic asa ceva ca e tatal meu, orice s-ar intampla! Insa nu s-a suparat asa cum a facut mama ta! Incearca sa-i explici...sa-i spui ce ne-ai zis noua, ca te doare ca se poarta asa cu tine!
Sa nu te gandesti niciodata sa-ti iei viata! Daca la fiecare problema pe care viata mi-a pus-o in fata as fi vrut sa ma sinucid atunci ar fi fost mii de tentative si am doar 17 ani! Oricum o sa le treaca! Sunt parintii tai! Gandeste-te sa fi gasit tu asa ceva in camera lor, adica sa fi zis asa ceva de tine...cum te-ai simtit? Timpul vindeca orice! Parintii tot parinti raman... o sa le treaca si totul va fi ca la inceput!
Nu uita sa vorbesti cu mama ta...ai incredere ca va fi bine!
Probabil ay motyve sa-l urasti...eu -l uras pentru ca m-a parasyt la 6 ani! eram un copyl! nu-ntelegeam nimic... dar vorbeste totusy cu mama ta... explycai ca pentru ea symti cu totul altceva!
Buna!
Incearca sa vorbesti cu mama ta... spune-i ca ai scris totul intr-un moment de nervi si ca iti pare rau ...arata-i ca nu ai nimic impotriva eiSucces
El a fost plecat 2 ani din tara ...in perioada asta a mai venit din cate o luna acasa... Dar el mereu a fost rece cu mine, nimic din ce faceam din ce spune-am nu era bine, mereu imi spunea sa tac... Si cand a plecat el eu m-am bucurat foarte tare, si nici macar nu s-a dat seama... oricum, decat sa ma duc la iei si nici macar sa nu se uite la mine, si daca le spun "sura'mana sa imi rasounda in sila...prefer sa stau singura la mine in casa...si sa ii las pe iei sa isi petreaca timpul liber impreuna cum au facut-o mereu... ca pana sa plece tata, iei mereu stateau impreuna si eu eram in camera la mine singura ...cand a plecat el mama statea cu mine, ...acum ca a venit iar el.tot la fel numai iei 2 ...si imi reprosa ca de ce nu am stat saptamana asta cu iei, cand erau la bucaratie... dar nu aveam ce sa fac iei vb de ale lor... ce puneam sa fac...asa ca am preferat sa stau singura in camera mea...mai ales ca aveam si alte probleme.infara de iei...
Vorbeste cu mama ta, explica-i ca aia e doar o forma de manifestare, ca mai bine scrii intr-un caiet cand ai o frustrare decat sa te apuci sa umbli cu x si y, sau sa te apuci sa faci lucruri gresite pentru a scapa de furie (de ex fumat care cica ar calma, dar personal nu cred). Explica-i ca ii iubeste, ca sunt foarte importanti pentru tine, iar cand ai scris asa ceva te-ai simtit ranita de vorbele lui. Cere-ti scuze si spune-i mamei tale ca trebuie sa comunicati mai des, pentru ca simti ca la ea o gasesti sprijin si intelegere. Ea o sa-i spuna tatalui tau ca regreti si poate o sa constientizeze si el ca a gresit si ca ti-a dat motive sa simti asa ceva petru el.
Tu " cooola " ai cam luat-o razna. Esti chiar obraznica fata de
tatal tau. N-ai motive sa gandesti asa, fata de unul din parintii
tai, fara de care, acum nu existai...Recunoaste ca ai gresit
si cere-i iertare. El iti vrea numai binele. Atentie! cu moartea
nu poti sa te joci, decat o data. Dupa... nu mai poti sa te
razgandesti... Stai langa parintii tai si asculta-le parerea.
Respecta-i si chiar iubeste-i ca merita.
Atentie la exprimare si ortografie, arata nivelul tau de cultura,
aprecierea ta in socetate.
Imi pare rau sa zic da... problema ii un pic si la tine daca a plecat din tara ce? tot tatal tau ii
poate ca nu intelg eu parinti mei nici odata nu o mers in alta tara mda... de aia ai scris in caietul ala ca il urasti?
Cand sunteti la masa impreuna, cere-ti scuze frumos, spune ca nu stii ce a fost cu tine cand ai scris, ca a fost o toana de moment, gasesti tu ce sa spui, doar ii iubesti ce-ai scris tampenia aia acolo si un jurnal nu se tine la indemana, sub saltea intre arcuri, sub sifonier, sub un dulap, nu la indemana si invatatura de minte, nu mai scrii decat despre prietene, si despre prieteni este periculos sa scrii, cine stie ce vor crede, la o prietena este cel mai bine.
@coola, iei se scrie ei, este greu sa iti fie plecat un parinte, tatii in general nu se pricep sa a darui sentimente si tandrete copiilor (foarte rar ), tu esti un pic mai retrasa, se vede se simte ca ai nevoie de afectiune, vorbeste cu mama, spune-i ca ai nevoie de ea si ca vrei sa simti si tu ca te iubeste cineva, da, cam reci parintii. Da parintele se sacrifica dar inainte de bani are nevoie de sentimente, din asta se hraneste un copil pana devine adult.
Da voi care puneti familia mai presus de orice, fiindca primiti totul ba chiar mai mult decat meritati si asta din dragostea parintilor pentru voi, la prima interdictie va si grabiti sa urati.frumos suflet ai sa scrii asa ceva despre tatal tau.doar in cazul in care chiar merita asta. dar fiindca nu te lasa sa faci ce vrei sau iti verifica temele nu e un motiv sa-l urasti.ai 16 ani? si la 18 fara ajutorul lor ce crezi ca poti face? mai vorbim atunci.
Parerea mea este ca ai nevoie de un psiholog ...nu ma intelege gresit nu ca ai fi nebuna dar cand ai probleme cu parintii ar trebui sa vb cu un psiholog ...sa afli dc simti asa. Si despre parinti tai incearca sa te impaci cu ei ca altfel o sa-ti fie greu.Si cu taicatu ar trebui sa ii spui verde in fata ce te deranjeaza sa stie omu...vezi ce iese si multa bafta.
Spune-i ca nu simti repulsie fata de ei dar erai furioasa in momentele acelea.Comunicarea este cheia oricaror neintelegeri.SUCCES ps-tu ai nevoie de ei si ei de tine
misauratcuviata întreabă: