Pe la sfârșitul liceului, o vacă de profesoară a tras concluzia că aș fi homo. Am supraviețuit. (și nu, nu sunt, dar chiar nu are relevanță).
Pur și simplu am ignorat prostia. Și nici nu m-am simțit presat din cauza aia.
Cred că ar trebui să te porți și tu la fel - ca și cum ar fi vorba despre o calomnie. Iar dacă sunt unii prea insistenți - raport la părinți, diriginte etc.
Greselile fiind?
Ar putea fi ceva banal, de care tie ti-e rusine, dar altora le-ar fi indiferent, sau ar putea fi cu adevarat ceva rusinos.
Daca nu stim despre ce e vorba, e cam greu sa te sfatuim.
Daca sunt prieteni adevarati nu au de ce sa rada. Prietenie nu inseamna sa va dati sfaturi reciproc, sa va ajutati. Sa fiti alaturi la bine si la greu. Succes