as dori si eu informatii despre cum era la scoala in secolul al 19-lea! Funda mare:X

Ca limbi străine, în şcoala românească, putem începe cu franceza, care era prezentă în programa unor şcoli bucureştene, încă din secolul al XVIII-lea. Franceza ca limbă de studiu figurează în programa şcolii de la Sf. Sava, fiind predată de Gh Ardeleanu, Simion Marcovici sau Ion Pop. După 1847, franceza devine limbă de colegiu şi va fi predată de către profesori francezi precum Monty, Varaigue sau Hurard. După 1829, limba franceză se va preda şi la Şcoala Centrală din Craiova, de către profesori francezi ca Vizamont, Gross au Doufur. Trebuie de ştiut că limba franceză s-a studiat şi la cererea părinţilor în oraşe mai mici precum Brăila, Ploieşti, Slatina sau Vălenii de Munte.

Limba franceză a reprezentat obiect de bază şi în pensioanele şi şcolile particulare de băieţi şi fete, în special în Bucureşti. De asemenea, franceza s-a predat şi la domiciliul elevilor mai înstăriţi, de către profesori francezi precum Louis Reppey, Salme etc. La Iaşi, o importantă instituţie de învăţământ cu predare în limba franceză era Gimnaziul Vasilian şi apoi Academia Mihaileană, unde profesori francezi ca Mouton sau Charles Tissot învăţau tinerii elevi să scrie şi să citească în limba franceză.

Pentru limba germană avem şcoală de la Sf. Sava (1845) unde exista catedră separată cu predare în limba germană, de către profesorul Carl Schweder. De asemenea, limba germană se mai preda şi în pensioanele conduse de Asteriadi, T. Crapsa sau Stamatopulo. La Craiova, germana se preda în şcolile deschise de Raymond, Globaridis şi Hristodulo. La Goleşti, germana se preda în şcoala lui Dinicu Golescu. La Gimnaziul Vasilian, limba germană o preda Samuil Botezatu. De asemenea, şi limba germană se preda la domiciliul elevilor, de profesori precum Leopold Galiţianul sau Iosif Gerlich.

Tot la Academia de la Sf.Sava din Bucureşti, se preda şi limba italiană, încă din 1739. La Goleşti, italiana se preda încă din 1826, iar la Academia Mihaileană din Iaşi se preda încă din 1843, de către profesorul italian Domenico Croscelli. Italiana se preda şi în pensioanele din Brăila şi cel de fete de la Galaţi, al Celestinei Scotti.

Limba greacă apare înscrisă în programa şcolilor erudite încă din secolele XVI-XVIII, fiind o limbă de bază în perioada 1821-1848. Greaca era predată la Şcoala de la Sf.Sava de Gh.Ioanid, iar la Şcoala Centrală din Craiova, de către Mondaniotu şi Mitrancu Malici. Greaca se mai preda şi la Ploieşti, la şcoala publică de acolo, încă din 1844. Ca limbă de bază, greaca apare şi în pensioanele bucureştene conduse de Hristidi Simion şi fraţii Mihai. La Craiova, funcţionau încă din 1838, cinci şcoli în care se preda limba greacă, iar la Brăila avem patru astfel de şcoli. La Iaşi, limba greacă se preda în Gimnaziul Vasilian şi la Academia Mihaileană, de către profesori precum Gheorghe din Terapia, Atanasie, Ghenaton sau Cuculi. Greaca se preda şi în şcolile de la Miroslava, de Costache Atanasiu, sau la Bacău, Piatra Neamţ, Târgu Neamţ şi Bârlad.

Limba latină se bucura de prestigiu în special la Academia de la Bucureşti, unde şi Petru cel Mare trimisese tineri ruşi pentru a studia latina pe meleaguri valahe. Pe la 1822, la Sf.Sava o preda Gheorghe Ardeleanu, urmat apoi de C.Moroiu şi mai târziu de Gh.Hill. Latina se mai preda şi în Şcoala Centrală de la Craiova, la şcoala publică din Slatina, la Goleşti precum şi în pensioanele deschise de N. Mitilineu, A. Tabacopulo, Asteriadi din Bucureşti, Raymond din Craiova, Tullier din Brăila sau Delianidi din Ploieşti. Pe la 1841, limba latină era predată şi la Academia Mihaileană din Iaşi, de către profesori ca Ion Albineţ, precum şi în pensioane din marile oraşe. Lecţii de latină se ofereau la domiciliu de către profesori precum Samuil Botezatu, Sostek etc.

Limba rusă era cuprinsă în programa Şcolii de la Sf.Sava, încă din 1832, şi era predată de către profesorul Cunischi. Se mai preda de asemenea şi la Craiova, de către profesorul I.Lipoveanu sau în gimnaziul de la Iaşi de către Vasile Peltechi. La Academia Mihaileană era obiect facultativ.

Limba slavonă se preda la Şcoala de la Sf.Gheorghe-Vechi şi în cea de la Colţea din Bucureşti. Începând cu 1831 se preda şi la Şcoala de la Sf.Sava.

Limba bulgară se preda la şcoala din Alexandria, sub conducerea lui Cristache Zlatovici, şi la şcoala din Brăila.

Limba maghiară se preda alături de cea germană în şcoala de la Bărăţie din Bucureşti şi în şcolile mixte de băieţi şi fete de la Tg.Jiu. De asemenea, maghiara se mai preda şi în pensionul lui Frederic Gros din Botoşani.

Limba poloneză se preda la Iaşi în pensionul lui I.Hmielovschi (1844) precum şi la domiciliu, de către un profesor galiţian.

Limba engleză se preda particular, la Bucureşti de către Maria Rosetti. În gazeta "Punctul Român" aflăm informaţia că sumele încasate din aceste lecţii cu predare în limba engleză erau depuse pe "altarul patriei". În pensionul lui I.Hmielovschi, engleza figura ca obiect de studiu. Începând cu 1838, aflăm că engleza se putea preda şi la domiciliu, de pildă la Iaşi, de către profesori precum I.Kruger.

Limba armeană se preda în şcolile armeneşti de băieţi şi fete din Bucureşti şi Iaşi.

Despre limba turca aflăm că aceasta se preda la Şcoala de la Sf.Sava.