Buna,as vrea sa ma ajute cineva cu un raspuns la intrebarile mele fara sa ma judece cineva,de o perioada lunga de timp plang foarte mult,uneori nici nu stiu din ce motiv, ma simt trista mereu, ma simt singura, chiar si daca am oameni in jur, ma izolez, nu mai ies, am luat niste calmante dar nu ma ajuta cu nimic, am doar ganduri negative, mi-am dorit chiar si moartea, am cosmaruri, am o parere proasta despre mine, ma simt inutila uneori, simt ca sunt in plus oriunde, si buna de nimic, cand aud ceva negativ la adresa mea ma afecteaza foarte mult, nu eram asa inainte, acum un an eram pozitiva si vesela zilnic, ce se intampla cu mine? Nu mai rezist, credeti ca e un inceput de depresie?

Ciudată întrebare asta pentru că și eu am fost și inca sunt uneori într-o stare super asemănătoare. Daca tot spui că ai persoane lângă tine, nu te mai retrage. și mai consuma-ți timpul altfel. poate sa devină o depresie.
Dacă tu nu te accepți pe tine, cum ai vrea sa te accepte altcineva? Un motiv tot trebuie sa existe care sa te duca la gândirea ăsta. și eu zic sa stai calmă... Orice problemă ai avea o rezolvi cu calm și răbdare...
Dacă nu poți să scapi de starea ăsta. mai bine te-ai duce la un psiholog. chiar daca știu sună aiurea. O să te ajute enorm.

Am avut si eu asa perioade dar trebuie sa te ei in maini sa crezi in tine si sa nu prea dai atentie la cei care te supara poate esti in depresie incearca sa faci lucruri care te fac sa te simti fericita şi stai mai aproape de persoanele iubite

Nu chiar. E importantă și vârsta. Câți ani ai? În adolescență persistă această stare de neincredere în sine. Discută acestea cu părinții ( dacă poți, zic asta deoarece eu nu aș putea cu ai mei). Dacă nu, încearcă să te descarci la un prieten BUN, în care să ai încredere si căruia sa-ti pese de tine.

Găsește-ți un hoby, vei fi mai fericita.