In clasa a 9a in manualul de la editura art avem o tema
"scrieti un eseu structurat de circa o pagina in care sa suprinzi originalitatea viziunii artistice a lui tudor arghezi in cele 3 poezii cuprinse in manual("tablouri biblice" "porunca" "pedeapsa")din ciclui "tablouri biblice" (versuri de abecedear)
in redactara eseului structurat se recomanda sa ai in vedere urmatoarele repere:-prezentarea modului cum au fost creeati adam si evaq
-descrierea traiului fericit pe care prin pereche il duce in rai
-relevarea consecintelor incalcarii cuvantului divin
-explicarea rolului miljoacelor artistice

Voi cum ati facut?

Am si eu tema asta aceeasi carte... ima verde. si am multe idei in cap dar nu stiu cum sa fac

Daca te ajuta la ceva eu am facut un eseu structurat, din ideile proprii. Nu-i foarte mare, deci cuprinde aproximativ o pagina, potrivit la o lucrare de control:

Eseu structurat Tablouri Biblice

Inspirandu-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi ofera cititorului, in ciclul de poezii Tablouri biblice(Versuri de
abecedar), o viziune personala a modului cum D-zeu a i-a conceput pe primii oameni: Adam si Eva si de ce.
In prima poezie,"Adam si Eva", autorul prezinta aspectele biblice intr-un limbaj ludic, prezentand aceste scene pentru
a fi pe intelesul celor mici.Aici este prezentat modul cum D-zeu se plictiseste singur in Rai si se hotaraste sa "aiba-n cer
copii" si facand din "nistelus praf si nitelus scuipat" un aluat din care ii da viata lui Adam, dar care din pricina aluatului
gresit, a iesit putin cam somnoros si cam trandav si rupandu-i o coasta a creeat-o si pe Eva pentru ca acesta sa nu fie
singur.
In a doua poezie,"Porunca", D-zeu este prezentat ca un tata atent si sever, iar Adam si Eva niste copii jucausi si
uneori neascultatori.Aici Arghezi prezinta traiul pe care cei doi il duc in Gradica Raiului "Totul era de gluma si de joaca/Si
asteptai doar pomii sa se coacaca", fara profesori sau dadace sa-i sacaie sau ca cineva sa le ceara socoteala de anume ceva
"Nici: Nici: /Nu era cine tine socoteala/Ca intarzii,Adame,de la scoala/Ca lectia s-o spui
fara greseala/Ca,Eva,inca nu te-ai pieptănat/Si te gaseste pranzul tot in pat".
In a treia poezie,"Pedepsa",D-zeu le da o interdictie celor doi,dar care din pricina ispitei,acestia o incalca,dar
fara ca vre-unul sa-si asume vinovatia "Adam pe Eva lui o a parat/Eva pe sarpe care s-a tarat/Nici unul n-a voit s-aleaga/Sa-
si ia asupra-si vina lui intraga". Suparat, Tatal ii pedepseste pe cei doi, alugandu-i din Rai "Din Raiul dulce si tihna buna/
Domnul i-a dat afara, in furtuna".
In concluzie, Arghezi se joaca prezentant faptele din Biblie, avand in toate cele trei poezii un limbaj si aspect ludic
pe un ton glumet, pentru intelegerea mai usoara a acesteia de catre cititor.

Inspirandu-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi ofera cititorului, in ciclul de poezii Tablouri biblice(Versuri de
abecedar), o viziune personala a modului cum D-zeu a i-a conceput pe primii oameni: Adam si Eva si de ce.
In prima poezie,"Adam si Eva", autorul prezinta aspectele biblice intr-un limbaj ludic, prezentand aceste scene pentru
a fi pe intelesul celor mici.Aici este prezentat modul cum D-zeu se plictiseste singur in Rai si se hotaraste sa "aiba-n cer
copii" si facand din "nistelus praf si nitelus scuipat" un aluat din care ii da viata lui Adam, dar care din pricina aluatului
gresit, a iesit putin cam somnoros si cam trandav si rupandu-i o coasta a creeat-o si pe Eva pentru ca acesta sa nu fie
singur.
In a doua poezie,"Porunca", D-zeu este prezentat ca un tata atent si sever, iar Adam si Eva niste copii jucausi si
uneori neascultatori.Aici Arghezi prezinta traiul pe care cei doi il duc in Gradica Raiului "Totul era de gluma si de joaca/Si
asteptai doar pomii sa se coacaca", fara profesori sau dadace sa-i sacaie sau ca cineva sa le ceara socoteala de anume ceva
"Nici: Nici: /Nu era cine tine socoteala/Ca intarzii,Adame,de la scoala/Ca lectia s-o spui
fara greseala/Ca,Eva,inca nu te-ai pieptănat/Si te gaseste pranzul tot in pat".
In a treia poezie,"Pedepsa",D-zeu le da o interdictie celor doi,dar care din pricina ispitei,acestia o incalca,dar
fara ca vre-unul sa-si asume vinovatia "Adam pe Eva lui o a parat/Eva pe sarpe care s-a tarat/Nici unul n-a voit s-aleaga/Sa-
si ia asupra-si vina lui intraga". Suparat, Tatal ii pedepseste pe cei doi, alugandu-i din Rai "Din Raiul dulce si tihna buna/
Domnul i-a dat afara, in furtuna".
In concluzie, Arghezi se joaca prezentant faptele din Biblie, avand in toate cele trei poezii un limbaj si un aspect ludic, pentru intelegerea mai usoara a acesteia de catre cititor.