Este prima oară cand pun o întrebare aici. Nici nu prea știu cu ce să încep. Să vă spun puțin despre mine? Sunt fata, am 19 ani, sunt o fire prea sensibilă. Mă simt extrem de singură....? (mai mult)

Question

Este prima oară cand pun o întrebare aici. Nici nu prea știu cu ce să încep. Să vă spun puțin despre mine? Sunt fata, am 19 ani, sunt o fire prea sensibilă. Mă simt extrem de singură. Ce pot face să nu mă mai simt așa? Se mai simte cineva la fel ca mine? Poate putem vorbi puțin. Mulțumesc că ați citit. O seară/zi bună!

Violleta2022 · Accepted Answer

Spune-ne mai multe despretine, pentru ca  sensibilitatea si singuratatea sunt efectele ori noi suntem interesati de cauzele care au generat aceasta sensibilitate si singuratate.
Te rog fa-ne o descriere mai amauntita, ca sa putem sa te ajutam cu cateva sfaturi si pareri.
Ce muncesti, daca dispui de finainte sau esti intretinuta de parinti, daca arati bine sau nu, daca esti santaosa, daca e imbraci normal, extravagant, sexy ori baiteste, daca iti place sa fumezi sau sa consumi alcool sau droguri, daca iti place sa stai online si pe forumuri, mai mult decat sa iesi afara sa intalnesti oamni, daca iti place sa citesti si ce anume, daca preferi sa stai pana noaptea tarziu  online samd.

anonim_4396 · Answer

Bună! Îți multumesc mult de răspuns.
Eu cred că în felul ăsta m-am născut, respectiv sensibilă. Singură mă simt, cred eu, din cauza faptului că sunt prea sensibilă. Îmi spunea mami că atunci când eram mică (la vreo trei ani să zic), dacă mă lăsa singură în casă, de exemplu, ca să se ducă să ia ceva de la magazin, o rugam să nu mă abandoneze, nici ea nici tati. Amintiri vagi am și eu când am mai crescut și îi rugam să nu plece de lângă mine în diferite situații. De exemplu când eram cu caruciorul, și stăteam în el, într-un magazin și părinții mei se duceau pe rândul următor unde erau lactatele și era rece, voiau să mă lase la căldură și știu că. mă speriam foarte tare și începeam să plâng. Credeam că nu se vor mai întoarce. Ma dădeam jos din cărucior și ii căutam cu lacrimi în ochi. dar nu îi mai vedeam. Nu mă pricep la orientare deloc, sunt foarte aiurită din punctul ăsta de vedere, de aia oricât de aproape erau de mine, nu îi puteam găsi. Mă simteam singură, apoi ceream ajutorul persoanelor din jur, fiindcă știam numărul lor de telefon. Sincer nu am înteles niciodată de ce am fost atât de speriată să rămân singură în casă, iar frica a continuat ani. Și în clasa a 7-a dacă rămâneam singură mă speriam, aveam atacuri de panică și îl sunam pe tati. Și acum îmi mai este teamă, mă simt ciudat și pot avea palpitații uneori, dar alteori mă liniștește să fiu singură în casă. Pot dansa, îmi pun niște muzică, cânt (chiar dacă nu am talent în a cânta cu vocea).
Despre mine ce pot să zic? Încă nu m-am angajat, tocmai ce am terminat liceul, m-am înscris la facultate. Voiam să mă angajez, dar după ceva timp. Locuiesc cu tatăl meu. El are grijă de mine. Ai mei s-au despărțit cu câțiva ani în urmă, când abia trecusem în clasa a 9-a, cred. Țin legătura cu mami. Stă relativ aproape de mine. Mai am o sora mai mare cu care nu prea țin legătura. Mami a ramas cu ea. 
Nu cred că sunt o fată urâtă sincer, sunt o fată cât se poate de normală, sunt sănătoasă, sunt slăbuță, am părul lung. Îmi place să fiu decentă, atât în comportament cât și în vestimentație. Nu îmi place să mă arăt pe rețelele de socializare semi-dezbrăcată. Consider că ar trebui unui singur băiat, acela cu care suntem la momentul actual să ne arătăm în alt mod. Nu fumez, nu consum droguri. Îmi mai place să beau, dacă sunt la o petrecere sau este vreun eveniment anume. Îmi place mult mai mult să interacționez cu oamenii în viața reală decât virtual. Îmi place să ies, cu toate că nu prea am cu cine.(poveste și mai lungă). Nu mă pasionează cititul. Mai citesc diverse bloguri sau povești ale oamenilor, dar cărți nu îmi place. Nu prefer să stau noaptea până târziu, doar dacă e vorba să ies cu prietenii, dar in rest, nu îmi mai place, doar că de cele mai multe ori nu pot dormi bine. Stau în camera mea și nu mă ia somnul. Așadar, nu îmi place să stau pe telefon până noaptea târziu fiindcă a doua zi ma trezesc obosită, am dureri de cap și mă enervez mai ușor cu cât pierd nopțile în felul ăsta. 
Altceva despre mine? Îmi place să fac glume, sunt o persoana deschisă. Răbdarea îmi creează si mai multă anxietate, deci implicit nu stau foarte bine la capitolul ăsta. Mă pricep la desenat, pictat. Cânt la orgă din clasa a 5-a. Urăsc sportul și tot ce înseamnă mișcare. sunt pur și simplu mult prea lenesă pentru astfel de activități. Sunt atrasă de artă, de ce este sensibil si corelează într-un fel sau altul cu sufletul si lumea mea internă. A existat o vreme când scriam și poezii. Îmi place matematica, dar nu neapărat pot spune că am și talent la ea. Îmi place ca e destul de almbicată și totodată accesibilă pentru toți, cu un mic efort. M-am străduit mult să o înteleg, dar după ce am înteles-o, cred că mi-a plăcut că am reușit, de asta am prins drag de ea. Îmi place să învăț, dar pot fi și foarte delăsătoare totodată. Sunt mai mereu nehotărâtă, veșnic împărțindu-mă între rațiune și sentimente. Pot fi complicată. nici eu uneori nu mă înteleg. Nu îmi controlez bine sentimentele, cu toate că mi-aș dori să o pot face. Și în încheiere aș vrea să mai adaug un aspect care mie mi se pare destul de important. Nu știu de ce. imi simt sufletul încărcat cu ură. dar nu pentru oamenii frumoși, talentați. În niciun caz! Ură doar pentru persoanele care m-au făcut să sufăr mult. Nu îi pot ierta. (de uitat nici atat) Cu toate că în adâncul sufletului meu mi-aș dori să îi pot ierta pe toți într-o bună zi și să trec peste.

Violleta2022 · Answer

Este evident ca nu ai primit dragostea parinteasca dupa care ai tanjit toata viata. Ai ales sa stai cu tatal tau, fiindca mama nu ti-a fost aproape, asa-i?
Din pacate nici tatal tau nu este un om cald, afectuos, in special pentru ca-i barbat si nu stie sa-ti arate asta.
In orice caz, esti destul de mare ca sa poti sa-ti iei viata in maini si sa faci ceva, in loc sa astepti ca cineva sa faca pentru tine, sau sa-ti pice ceva din cer.
In primul rand, iesi din casa si socilizeaza, cu fostii colegi, cu fete cu care te-ai impacat bine, cu rude sau vecini, dar iesi din casa afara, la soare, ca sa-ti activezi viata si sa capete sens.
Inchide computerul si uita de el cu saptamanile, fiindca viata care o tariesti in fata ecranului duce numai la depresii si singuratate!
Ia-ti de munca, fa ceva part time, fa voluntariat, dar nu mais ta in casa!
Depresia si anxietatea sunt cauzate de izolare, de lipsa de incredere in tine, de fuga de oameni.
Trebuie sa schimbi acest lucru si din pacate, nimeni nu poate face acest lucru in locul tau, doar tu singura trebuie sa vrei si sa schimbi acest lucru.
Invata din greselile parintilor tai si evita sa le faci si tu!
Fa-ti un prieten, iesiti afara, casatoriti-va, faceti copilasi si ai grija sa le arati dragostea dupa care tu ai tanjit toata viata! 
Totul este in mainile si puterile tale!
Ai varsta, capacitatea intelectuala si puterea sa te schimbi si sa faci ceva in viata ta, ignorand rautatile oamenilor si evitand sa mai fii cu sufletul incarcat de ura, fiindca asta te face si mai nefericita decat esti.
Daca te ajuta cu ceva, mergi la un psiholog si te descarca, ori mergi la un preot/duhonic, amandoi sunt buni la asta, doar ca pe primul il platesti, iar pe al doilea nu.
Un om nefericit se transforma intr-un om rau! Asta este deja dovedit si crede-ma ca nu vrei sa ajungi acolo. De aceea te sfatuiesc sa schimbi totul in viata ta, chiar azi, si sa lasi lenea si obiceiurile proaste care te-au bagat in depresie si morocaneala. 
Iesi afara, bucura-te de soare, de oameni, fa-ti prieteni noi, ia-ti un job, fa ceva cu viata ta, orice, dar fa acum, cand inca poti sa schimbi totul in bine si poti sa fii fericita pe viitor!

anonim_4396 · Answer

Să fiu sinceră, tatăl meu imi oferă multă iubire și sprijin. În anii trecuți era mai rece, dar s-a schimbat.
Am vrut de mult să mă duc la un preot. dar cum sa fac? Vreau să știu mai multe. Intru în biserică și stau la vreo coadă? Ma duc acolo în față la acei preoți care cântă și îi întrerup? Ce le zic? Nu prea știu cum să procedez. Mi-aș dori mult să mă ajuți în legatură cu asta. Și cum ma îmbrac? Presupun câ nu în negru, nu? Sunt interzise anumite haine?

anonim_4396 · Answer

Bine, nu i-aș întrerupe, m-am exprimat greșit acolo, scuze. Dar ai înțeles cam ce nu știu :) Procedurile astea

Violleta2022 · Answer

Te imbraci decent cu ceea ce doresti tu: preferabil rochita sau fusta si bluza (sub nici o forma  pantaloni). Fara decolteuri, fara lucruri transparente, fara fuste scurte si fara slituri la fusta.
Sa ai un baticut sau esarfa sa pui pe cap, cand intri in biserica.
Nu trebuie sa te imbraci in negru, pentru ca nu mergi la vreo  inmormantare, ori porti doliu dupa cineva.
Preferabil sa mergi duminica dimineata la slujba si sa ramai pana se termina, pentru ca atunci poti discuta cu preotul.
Iti va spune el dupa aceea, ce sa faci si cum poti vorbi cu el mai multe, in ce zile sa mergi  samd.
Te sfatuiesc sa alegi un preot batran, care are mai multa rabdare si timp, decat unul tanar, care alearga toata ziua pe la casele oamenilor cu spovedanii, sfestanii si alte obligatii religioase.

NietzscheFrumosSiDesteptSunt · Answer

As vrea sa incep prin a spune ca nu exista "talent in a canta cu vocea". Toti oamenii care nu sunt muti, desigur, pot canta, caci toti ne nastem cu o voce ce poate atinge intervale mai mari sau mai mici.

Singuratatea ta e data de faptul ca n-ai cui sa-i spui ce simti legat de "iubitul" tau care nu te respecta, deoarece consideri ca nu va empatiza nimeni cu tine. Ai incercat sa-ti lasi pur si simplu cuvintele sa iasa si sa te descarci? Daca le auzi cu voce tare s-ar putea sa constientizezi mai bine situatia in care te afli (asta daca nu cumva ai constientizat-o deja si l-ai aruncat la gunoi pe ratat).

Ura si dorinta de razbunare le-am simtit si eu cand mi-au divortat parintii. Cu timpul o sa devina niste amintiri neutre si ai sa te resemnezi.

sadrian46 · Answer

Ești o proastă. Nu dau doi bani pe  tine!
Te-am jignit? Ce faci acum? Începi să plângi?
Te-am supus la un test.
De ce ai început să plângi?
Fiindcă te-am lovit.
În ce am lovit?
În amorul propriu. Astfel sensibilitatea ta poate veni de acolo.
Ești singură, printre altele, fiindcă ai o părere prea bună despre tine.

Sofer · Answer

Comunicând cu cineva, cred eu, ca nu o sa te mai simți singura. :)

Nemessys · Answer

Te simti singura, e mult spus. Mai bine zis te plictisesti deoarece, chiar daca ai avea activitati care ti-ar placea foarte mult nu te-ai mai simti la fel de singura. Mi-e greu sa cred ca mai toata ziua esti ocupata si fix cand esti super concentrata pe o activitate, brusc te simti singura.  

Hai sa o luam altfel. Te simti singura, ok. Ai nevoie de persoane langa tine, si asta e ok. Persoanele alea iti pot oferi anumite lucruri cum ar fi distractie si ocupatie pentru a elimina plictiseala. Si daca e sa o luam asa, distractia se poate obtine facand si alte lucruri care iti plac tie, singura. Mie de exemplu imi place sa ies aproape in fiecare seara cu castile in urechi si sa ascult un podcast sau o carte audio.  E fain sa ma plimb, chiar daca o fac singur. Ziua lucrez la treburile mele si ghici ce, imi place, tot singur. Restul timpului din zi sau din saptamana fac diferite activitati, rareori acele activitati implica si alte persoane. Totusi si daca persoanele alea ar pleca, pentru mine nu ar fi o pierdere pentru ca fericirea mea nu depinde de ele iar eu in continuare as avea activitati. 
E normal sa te simti singura. Ca sa nu te mai simti asa, poti incepe sa socializezi si sa-ti faci prieteni, sau. sa-ti cauti activitati, hobby-uri, pasiuni care sa-ti ocupe timpul si sa te faca fericita. 

Da, eu ma mai simt, insa foarte rar. Eu si cu viata sociala suntem exact ca si camila cu apa. Am nevoie de ea, dar rar si in cantitati mici.

ThePrinceOfAllSaiyans · Answer

Eu nu am prieteni si nu ma simt singur

anonim_4396 · Answer

Vă mulțumesc mult tuturor pentru răspunsurile date! :’)

Anonima163333 · Answer

Daca vrei, putem vorbi.

Bluestar15 · Answer

Hello, discutia e lunga si sunt multe cauze pentru care oamenii se simt singuri, la fel si felurile de a trai si de a percepe aceasta singuratate sunt numeroase.Vestea buna e ca omul poate face foarte multe pentru a se ajuta atunci cand are tot felul de probleme sau de stari. Daca vrei, lasa-mi mesaj privat si discutam mai pe larg.

Lazar_Andrei_1991 · Answer

Singuratatea te ajuta foarte mult. Mai bine singura decat cu prieteni falsi. Cand esti singura te descoperi pe tine insati! Cand esti cu prietenii ai tendinta sa copiezi ce fac ei. ca sa nu te judece. Pe cand daca esti singura, vei descoperii cine esti cu adevarat. Sper ca are sens ce ti-am spus! E nasol sa n-ai prieteni, stiu. Dar asta inseamna doar ca universul are pregatit ceva mai mare pentru tine. Cat timp ei vor iesi la club si vor face toti acelasi lucru, tu vei fii cea care nu urmareste turma. Daca intri in turma o sa innaintezi odata cu ea, pe cand daca o ignori, poti sa innaintezi cand vrei tu. O sa fii mult mai puternica daca te bazezi pe tine cand esti la pamant, iar omul potrivit isi va face aparitia in viata ta la momentul potrivit si iti vei multumi ca ai fost singura si ca te-ai putut ajuta singura. Oricum, unii prieteni sunt o pierdere de timp. It's gonna get better. Trust me.

StelianSte · Answer

Bună, poți să mi lași wapp ul tău și vorbim acolo.