Salut.
Cam așa am fost eu în școala generală. Colegii mă strigau Gabriel, pentru că aveam prea mulți Victori în clasă, iar acasă eram strigat ca Victor. Nu m-a deranjat niciodată, dar pe mama da. Pentru că se întâlnea cu colegii mei și tot auzea: „Ce mai face Gabriel?" și rămânea blocată că nu înțelegea cine e Gabriel ăsta.
Oricum, dacă chiar te deranjează acest lucru, cel mai bine e să le comunici oamenilor aspectul ăsta. Curaj, că nu este nimic complicat! Sunt sigur că vor înțelege.
Le atragi atenția până bagă la cap. Și eu m-am confruntat cu asta și s-a rezolvat. S-au obișnuit să îmi spună pe nume, Daniel. Le-a luat ceva, dar a meritat să le atrag atenția mereu și mereu. Sănatate! Funda?