Bună.
Imi place sa dansez, de fapt imi place sa incerc sa dansez si de curand am descoperit kpop. Poate multi se vor opri aici din cauza asta: "chinezi, orezari, toti arata la fel". Si eu am avut aceeasi parere inainte sa ascult si nu mint, chiar ii uram.
Ma rog, nu conteaza genul muzical, poate fi pop, price altceva, ideea e alta.
Printre teme si lectii de invatat, pentru ca dau examenul de cls 8, am incercat sa invat cate o coregrafie, asa cum pot eu. Faza e ca mai nimeni, in afara de familie si 1-2 prieteni, nu ar putea sa ma vada pe mine dansand pentru ca la mine e aproximativ ca in filmele acelea cu tocilarii, la care nimeni nu se gandeste ca au si ei prieteni si viata sociala si ca pot dansa, canta, etc.
Intr-un fel ma deranjeaza chestiile astea. 1. Sunt si timida, unii oameni mi-au pus deja o eticheta: fata aceea care e mereu cu capul in caiete, care invata, deseneaza si cam atat ( nu e neaparat de rau). 2. In orasul meu nu exista cursuri de dans pe tipul acesta de muzica (kpop). 3. Am incercat sa le invaț si pe prietenele mele dansul dar unele carora nu le place kpop, ma judeca, iar celelalte carora le place kpop considera ca nu pot sa danseze ca acolo si lasa balta tot. Si am mers odata la un curs de dans, o sedința, dar m-am simtit rau in acea zi, dupa ce am mers acolo si șansa mea s-a cam dus pentru ca nu am mai continuat cursul de atunci din acea cauză, ca am crezut ca mi-a fost rau de la efort.

Am vazut multe trupe pe yt, care fac coveruri de dans pe strada si imi place foarte mult ideea asta si mi-ar placea sa am si eu o echipa de genul asta, adica la un moment dat să fiu si eu intr-o trupa de genul, de dansatori( poate chiar prietenele mele) si sa fac asta macar la nivel de pasiune. Dar la mine, nici măcar un inceput nu cred ca exista in treaba asta. Eu invat coregrafia acasă doar că, nefiind la cursuri sau intr-o trupă, nu am cum sa excelez, nu merg la concursuri, nu-mi spune nimeni dacă e bine cum fac sau nu. Si nu stiu daca as mai avea curaj sa ma intorc la acele cursuri la care am fost.
Mi-a placut sportul, joaca, fotbalul, dansul, dar cand ceilalti stateau pe teren, eu stateam si invatam pentru ca nu aveam timp de ambele.
Intr-un fel sunt intre ciocan si nicovala. Pentru ca vreau sa dansez, dar multi nu mă văd dansand, pentru ca eu pana acum nu am facut vreun sport sau ceva, iar parintii mei ma apreciaza cand le arat ce am mai repetat, dar cred ca ei nu prea stiu cum e cu cursurile, ce vreau eu sa fac de fapt, ei imi zic mai mult sa ma tin de scoala, dar nici nu ma descurajeaza, si efectiv, ma blochez cand sunt intre necunoscuti si trebuie sa fac cunostinta asa ca mai degrabă evit toate astea.
Niste pareri? Sfaturi? Mi-ar fi de MARE AJUTOR.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook