Roxy, parintii sunt parinti indiferent de cum se comporta. Stiu uneori pot fi iritanti si chiar insuportabili, dar trebuie sa ii iubest fiindca ei ti-au dat viata, trebuie sa te gandesti ca daca nu ar fi fost ei nici tu nu ai fi mai existat. Trebuie sa te gandesti ca daca nu te-au fi iubit puteau sa te "alunge" din casa, din inima lor. Concluzia este sa nu mai percepi asa ajutorul parintesc, nu trebuie sa ii judeci pe parini indiferent, chiar daca ai treptate. Un sfat:
Incearca sa comnuici mai mult mu parintii tai, explicandu-le ce te deranjeaza, cu frumosul, fara certuri, iar daca ei iti reproseaza nu le mai raspune lasa-i sa vorbeasca ascultandu-i, asa se va termina mai repede o cearta. sper ca te-am ajutat si bafta cu parintii tai>
Floryy :
Daca imi vroiau binele sincer cred ca vorbeau frumos cu mine, nu urlau ca disperati, parca as fi dat la cineva in cap. Eu mereu le fac pe plac cand imi spun " tu mergi si spala vasele, sau du-te la magazin. ". Tot nu inteleg ce vina am si de urla atat la mine x_x? Si eu daca le comentez incepe sa ridice si mai tare tonul, nu suport asta. Nu este primadata cand fac asta si uneorii eu ma descarc :-
Ingerasulfaraaripi :
Sincer si eu sunt fata adoptata, la 6 ani m`au adoptat de la casa de copii... Am avut o copilarie foarte trista :-
Ada :
La faza cu alungatu x_x. M`au alungat ca pe un caine si am mers la o amica am stat 2 saptamani nici nu m`au sunat " tu proasta unde esti ". Cand a venit varame sa doarma la mine atunci m`au sunat si mi-au spus " hai acasa ca a venit varata sa doarma la tine ".
Sa comunic cu ei? Sa fim seriosi daca doresc sa le spun ceva se crizeaza, prefer sa numai spun nimic si sa tac .
Oricum i-am iertat demulte ori pentru tot ce mi-au facut :-
Din pacate asa sunt unii parintii,ei poate iti vor binele dar nu stiu sa-si manifeste dragostea si il loc sa vb frumos cu tine,sa-ti explice ceea ce nu-i le convine, tipa, sau aduc injurii.tristdar adevarat
Eu zic sa nu mai fii asa...da poate iti vorbesc ei urat si zbiara, dar ei te-au crescut si au avut grija de tine.Gandestete la copiii din orfelinate.Ei ce sa mai zica? Nu mai pune la suflet.Te inteleg.Si eu plang mult din cauza mamei mele.Dar pentru asta nu trebuie sa o urasc. Evita certurile si lasa de la tine, chiar daca tu ai dreptate.Asa e cel mai bine.Stai mai mult cu prietenul tau daca spui ca te intelege.Dar crede-ma ca e pacat sa spui ca ii urasti.Eu zic sa te mai gandesti.