ma simt cam prost sa va cer parerea dar nu am alta solutie. sunt in clasa a 9 la stiinte-sociale in fine nu stiu daca conteaza simt ca nu m-am acomodat la liceu cu noi colegii simt ca totii ma considera "proasta clasei" ca nimeni nu ma baga in seama nu stiu ce sa mai fac cam de o saptamana parca nu mai am chef de scoala ca ma duc la scoala doar pentru ca nu vreau sa fac absente. nu stiu ce sa mai fac hellp me ...ma simt singura cu prietena cea mai buna m-am certat, parintii mei sunt in italia, cu bunicii nu ma inteleg delloc. nu stiu ce sa mai fac uneori ma gandesc sa ma omor


nu vreau raspunsuri aiurea ca chiar nu ma intereseaza sa ma luatii la misto si putin imi pasa daca vretii sa ma ajutatii cu un sfat bine daca nu pa
mersi anticipa:*

Buna! In primul rand, nu ai de ce sa te simti prost sa ceri pareri, doar suntem aici sa ajutam, asta e scopul site-ului.
Si eu m-am simtit asa, si si eu sunt clasa a 9-a, tot la stiinte sociale. Credeam ca o iau razna, fiindca in generala nu reusisem sa ma integrez in 8 ani, si speram ca in liceu sa fie altfel, asteptasem mult timp sa termin generala ca sa am o noua sansa ma ma integrez intr-o noua clasa, dar s-a dovedit a fi exact ca in generala. Si mi-am dat seama ca asa sunt eu si ca nu pot sa ma integrez, nu prea sunt sociabila si pur si simplu nu sunt ca ceilalti, sa ma inteleg bine cu toti si asa mai departe. Cazusem in depresie, nu mai puteam sa sper ceva, dar pana la urma am stat si am incercat sa inteleg de ce nu pot ceilalti sa ma accepte. A durat ceva, si eu ma gandeam sa ma sinucid, dar singurul lucru care ma impiedica sa fac asta erau parintii mei, care tin foarte mult la mine si au facut tot posibilul ca mie sa imi fie bine, si pana la urma mi-am revenit.
In fine, poate nu te intereseaza tot ce am relatat eu aici, dar ideea e ca nu trebuie sa te dai batuta si sa cazi in depresie, stiu ca e greu sa te simti intotdeauna pe dinafara, stiu foarte bine, am trait asta si nici nu vreau sa mai ma gandesc la vremurile alea, dar eu abia de vreo 2 luni mi-am revenit si pot sa spun ca ma simt foarte bine. Si nu m-au acceptat nici acum cei de la mine din clasa, dar am invatat sa nu imi pese deloc(nu imi pasa nici inainte ce cred ceilalti, dar totusi parca ma afecta) si sa fiu eu insami, fiindca asta e cel mai important.
Incearca sa nu te mai gandesti la felul cum te percep ceilalti, pentru ca daca ar fi sa fim pe placul celorlalti, nu am mai fi noi, si ar fi aiurea. Nu ii mai baga in seama.
Spuneai ca te-ai certat cu prietena ta, dar poate te vei impaca, cu ea si astfel nu te vei mai simti singura. Eu nu am niciun prieten si nicio prietena, si am invatat sa fiu pe cont propriu, si chiar imi place sa fiu singura. Am observat ca nu sunt facuta sa traiesc in grupuri mari de oameni, sa socializez atat de mult precum ceilalti si am invatat sa ma accept asa cum sunt.
Cam atat as avea sa iti spun, nu stiu adica te ajuta tot ce am aberat eu aici, dar sper. Si te mai sfatuiesc sa nu te schimbi pentru nimeni, crezand ca asa o sa te accepte. Ramai tu insati si gaseste o cale sa treci peste si sa nu ii mai iei in seama pe ceilalti si parerile lor, pentru ca tu esti cea care conteaza, nu ei.

Tu ne intrebi ce sa faci...eu iti raspund sincer:sa te bucuri de varsta frumoasa pe care o ai si sa nu te gandesti niciodata la ce e mai rau.Stiu ca adolescentii pot fi ingrozitori unii cu altii uneori insa trebuie sa te gandesti ca nu esti singura care trece prin asa ceva. Asta e varsta marilor incercari cand pana in momentul in care se leaga prietenii mai trainice toti se cam uita chioras unii la altii.Liceul poate fi schimbat, dar cine iti garanteaza ca dincolo nu vei intalni altii mai rai?! Eu zic ca pentru inceput ar fi bine sa vorbesti cu psihologul din scoala voastra(stiu ca in fiecare scoala exista cate unul)sa iti rezolvi problemele cu prietena ta si lucrurile nu vor mai parea atat de negre.Cauta un punct de legatura cu cei din clasa ta, sau macar cu cei cu care mai poti discuta cat de cat, e imposibil sa fie toti la fel.Cu pasi marunti ai sa reusesti sa te apropii de cei din jur dar trebuie sa iesi din carapacea in care te-ai izolat din teama de a nu fi ranita mai rau.Incearca sa te faci remarcata invatand mai mult, rezultatele bune or sa iti dea incredere in tine si o sa te faca sa vezi altfel lumea.Parintii au plecat in italia pentru ca vor sa iti ofere ceea ce ei nu au avut, fa-le o bucurie si comportate asa cum ei ar vrea:invata bine si fii optimista pentru ca sunt convinsa ca nici viata lor nu e foarte roz acolo. Te pupic!

Stiu cum e crede-ma si eu am schimbat scoala de 3 ori acum sunt la o scoala in strainatate, fiind aici cu parinti, si crede-ma la inceput mi-a fost foarte greu pentru ca nimeni nu vroia sa imi fie prieten si sa stea cu mine si sa imi vorbeasca. Dar am fost puternic si si m-am tinut pe picioarele mele si pana l-a urma au vazut ca nu le bag prostiile in seama si m-au lasat in pace si mi-am facut prieteni.Tot ce e mai important e sa ai incredere in tine.

ai grija de u.

Incearca sa comunici mai mult cu colegii tai, sa le arati ca esti mai bun/a decat credeau ei.
In fond tot ceea ce simti tu ca nu te baga in seama si de astea este pe baza emotionala. Din cauza ca au plecat parintii tai suferi de depresie.
incerca sa socializezi mai mult cu colegii tai, sa-ti faci noi prieteni, si sa te intelegi mai bine cu bunici tai.
Sper sa te ajute raspunsul meu la ceva

>

Si daca te ajuta la ceva sa vorbesti pe net cu cat mai multe persoane, asta te va ajuta sa mai uiti de probleme.
Ai grija de tine

Oricat de grava este problema ta nu incerca sa faci ceva care vei putea regreta.In viata poti cunoaste ascensiunea cat si decaderea, asta nu inseamna ca daca la nu anumit moment din viata ta dai de greu trebuie sa renunti la speranta, ci din contra trebuie sa luptii pentru a dovedi (in primul rand tie cat si celor din jur) ca poti trece peste obstacole. Niciodata viata nu a roz. In ceea ce priveste acomodarea cu liceul respectiv, incearca sa comunici mai mult cu ai tai colegi, iar daca ei intr-adevar te desconsidera dovedestele ca ei au pierdut pentru ca nu comunica cu tine. Fii ambitioasa, implica-te mai mult in activitatea scolara, extrascolara, bucura-te de viata. Daca indivizii din clasa ta nu te apreciaza nu fi dezamagita comunica cu altii inceara caci altfel nu ai cum. In legatura cu bunicii tai incearca sa fii mai intelegatoare, ei au o vasta inaintata iar perceptia lor despre tineri este cu totul alta(stii tu, acea neconcordanta dintre generatii)Prietena ta cea mai buna (pff) ea te-a pierdut nu tu pe ea, fii increzatoare in fortele proprii, sunt sigur ca sunt foarte multi cei care vor sa te cunoasca. Cea mai mare greseala pe care o faci este ca nu comunici cu parintii tai, spune-le oful (de altfel ei sunt momentan singurii si adevaratii tai prieteni - si crede-ma ca asa este) nu ezita sa le ceri sfatul. Nu-mi ramane decat sa-ti urez succes pe drumul vietii si sper ca sfatul meu sa-ti fie de ajutor.

Numai cind esti cineva ai asemenea probleme Fii tare pa

Cindva eram si eu ca tine dar acum am devenit star-ul scolii! tu ai trebui sa faci ca oamenii singuri la tine sa se atraga prin faptele tale...de exemplu sa fii unica in felul tau cu haine diferite...fii unica si nu fi de parca tu esticea mai tare din clasa stii cum se spune fii mai simpla si oamenii se vor atrage la tine!

Nui baga in seama
incearca sa vb cu ei