Bună, numele meu este Victoria.
Păi, să încep cu începutul. Bunica mea trăieşte în Republica Moldova, iar eu în România. Vara, adică acum, vin aici şi stau vreo 2 luni în fiecare an. Ei bine, vara asta nu a fost ca şi celelalte, a fost cu totul şi cu totul specială. Totul a început când, într-o zi, am ieşit cu o tipă Alina să ne plimbăm. Atunci l-am văzut pentru prima oară. A fost ca dragostea la prima vedere. Eu mă uitam la el, dar el nici nu mă observase.
Alina vedea că îl priveam excesiv şi m-a »întrebat dacă îl plac, şi eu i-am zis: "Nu se vede?"
Apoi ei (el era cu mai mulţi băieţi) s-au dus să joace football. Am mers şi noi să ne uităm. I-am privit până seara, apoi alt băiat (care ştia de la Alina) i-a spus că îl plac. El a zis: "Eii na, nu te cred.", apoi Alina i-a zis: "Nu, vorbeşte serios, şi mie mi-a zis că te place.". El a zis: "Daa? Atunci e super!". Şi apoi toţi băieţii râdeau de el, dar unul din ei le-a zis: "Lăsaţi băiatul în pace, e norocos, ştiţi că toţi băieţii din zonă se dau în vânt după ea?", şi băiatul de care-mi place a zis: "Eu simt c-o să-mi meargă cu fata asta!" Exact în acele momente eu eram plecată acasă, la masă. Când am venit, Alina mi-a zis tot ce au vorbit ei. Apoi când am plecat acasă m-am pornit, şi băieţii ceilalţi i-au zis: "Ce, nu te duci după ea s-o conduci?" El a stat puţin să se gândească apoi a venit după mine. Până am ajuns acasă m-a întrebat cum mă cheamă, chestii din astea. Apoi când am ajuns la scara blocului i-am zis mulţumesc şi am urcat acasă.
L-am visat toată noaptea. Ba că ne duceam singuri la cinema, ba că ne sărutam în public, chestii din astea.
A doua zi, mai pe seară, pe la 5-6 am mers să-i vedem iar cum joacă football. Nu a vorbit deloc cu mine, nici nu m-a salutat. Dar ce nu ştiam eu e că el vorbise cu Alina să mă aducă în locul acela unde joacă ei football ca să mai vorbim. Alina m-a chemat şi am mers acolo, dar singurul cuvânt pe care mi l-a spus întreaga seară a fost "Bună.". Apoi trebuia să plec acasă şi el m-a ajuns din urmă şi m-a întrebat dacă totul e în regulă, eu i-am zis că da. Ne-am aşezat pe o bancă şi mi-a zis aşa: "Aş vrea să-ţi zic ceva... dar e greu de spus. Stai... să-mi aleg cuvintele. Uite, scuze că nu te-am salutat sau nu am vorbit deloc cu tine pentru că, la fel ca şi tine, mă ruşinez şi eu." Apoi mi-a zis să mergem înapoi la Cristi şi Alina. (cu ei eram) Am mers dar apoi m-a sunat bunica să merg acasă şi am plecat.
A treia zi, dimineaţa, m-am văzut cu el din mers şi m-a întrebat dacă sunt mai bine, eu i-am zis că da. Apoi, peste vreo oră m-am întâlnit cu un amic de-al meu care mă place, dar eu pe el nu. Ei bine, el mi-a zis că a vorbit cu băiatul respectiv şi că asta a fost conversaţia lor:
Amicul meu: Bună, auzi? Tu o placi pe Victoria?
Acel băiat: Păi, aşa şi aşa. De ce?
Amicul meu: Păi tu vrei să fii cu ea?
Acel băiat: Dar câţi ani are?
Amicul meu: 13. (Prostul nu ştia că am 14 deja x( )
Acel băiat: Cât? Nu, e prea mică.
Amicul meu: Deci vei fi cu ea?
Acel băiat: Nu.
Amicul meu: De ce?
Acel băiat: De aia şi gata!"
Apoi eu am izbucnit în plâns. Nu înţelegeam de ce.
Apoi, seara, l-am văzut din nou pe acel băiat şi era cu două fete, se plimbau. (ţin să spun că cu una din ele se ţinea de mână)
Iarăşi îl visasem noaptea.
A doua zi am mers la tata (care stă în alt oraş) şi, ei bine, şi acum sunt aici, la tata. Dar comunic cu prietenii mei de acolo pe net.
Unul din băieţii de acolo îmi este ca un frate. El mi-a zis tot ce s-a întâmplat cât n-am fost eu acolo. Aşazisul meu amic s-a bătut rău de tot cu băiatul pe care îl plac, evident, din cauza mea (pentru. că mă place). Dar prin rău de tot, vreau să spun chiar rău de tot, i-a lăsat vânătăi peste tot şi l-a trântit jos şi i-a rupt o mână. Ce sfaturi îmi daţi să fac? Mă simt foarte vinovată pentru ce i s-a întâmplat.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook