BUna prieteni:* ma puteti ajuta si pe mine cu niste randuri despre mama:X? ceva ca o compunere:*.

Mama,
Fara tine sunt o floare
Ce se ofileste in soare
Fara mama mea iubita
Sunt o floare vestejita!


A compuso un coleg azi.

De ziua ta
Eu iti ofer un buchet
De ziua ta
Pentru ca dragostea
Nu are limita
In inima mea.

Orice asi zice
Orice asi face
Ori de cate ori te-as supara
Eu tot te iubesc,
Maicuta mea.

Acum 8 Martie a venit
Si-n dar de ziua ta
Iti ofer toata dragostea
Din inima mea.

LA MULTI ANI maicuta mea

si compunere

Mama

Multe amintiri tesute cu vraja gandului plutesc zi de zi printer noi! Si fiecare are povestea ei…
In aceea zi torida de vara, cand asfaltul parca se topea sub greutatea pasilor mei, alergam cu sufletul la gura catre casa.Aerul cald imi mangaia fata si bratele goale, glasurile trecatorilor erau ca triluri de mierla voioasa, iar drumul …parca nu se mai sfarsea.Inima-mi tresalta de bucurie si-mi venea sa strig in gura mare :am reusit si toti sa fie partasi la fericirea mea! Dar nu, mama trebuia sa afle prima! Mi-o imaginam strigand de bucurie, batand din maini, ridicandu-ma in brate si plimbandu-ma prin toata casa ….
Am urcat scarile doua cate doua si cand am pus mana pe ivar, usa s-a deschis! Era in prag ca si cum ar fi asteptat acolo intoarcerea mea.Zambetul ei larg a inlocuit banala formula « bine ai venit »si mana moale am simtit-o usor cand mi-a luat ghiozdanul din spate.
Mama…intr-o fractiune de secunda mintea purtata pe o aripa de iubire a patruns in lumea aducerii aminte. Sufletul meu a alergat pe acel taram, necunoscut inca, loc prins in oglinda copilariei marginita de infinitul cuvintelor.Peste tot era imaginea EI! Abia acum am vazut ca urma pasilor mei era dublata de talpile ei, ca rasul ei devenea ecoul rasului meu, iar lacrimile mele se transformau in adancimea ochilor ei in picaturi de sange din care durerea tasnea ca o flacara vie strabatand norii plumbuiti de dragoste. Abia acum am vazut visele presarate cu diamante ce picurau din pestera universului linistit.
De ce abia acum? Cum am putut sa fiu atata vreme oarba? De ce nu i-am oprit pasii sarutandu-i picioarele obosite? De ce nu i-am spus ca am crescut mare si ca pot sa alerg in locul ei?
Ca si cum mi-ar fi citit gandurile m-a luat in brate si m-a strans cu blandete.Printre regrete si intrebari am reusit sa soptesc…am terminat cu zece! M-a apropiat si mai tare de pieptul ei si mi-a sarutat parul…o data, de multe ori!
Unde erau tipetele de bucurie, aplauzele frenetice si bataile din picioare? Nu se bucura?!
Cand mi-a dat drumul din imbratisare i-am privit ochii negrii care jucau in lacrimi si ATUNCI am inteles profunzimea sentimentelor!

Multumesc iubita mama
steaua mea din zori de zi
fara tine imi este teama ca planeta s-ar opri
mama frumoasa primul meu rai
fa o minune te rog mai stai
dulce lumina ram de maslin
inca nu e vremea mai stai putin

te-am secatuit de vlaga
m-ai nascut m-ai inflorit
fara tine mama draga
soarele e in asfintit
mama frumoasa primul meu rai
fa o minune te rog mai stay
dulce lumina ram de maslin
inca nu e vremea mai stai putin

lege tainika a firi
nu pleca fara sa imi lasi
zacamintele iubirii mama suflet urias
si secretul nemuririi
mama suflet urias
mama frumoasa primul mheu rai
fa o minune te rog mai stay
dulce lumina ram de maslin
inca nu e vremea mai stai putin!

sper sa iti fi placut si sper sa te fi ajutat

Mama este totul pentru mine. Ea mi-a daruit viata, m-a alintat la sanu-i si m-a invatat a vorbi.

Cand mic eram, si mai greseama, mama avea intotdeauna un cuvant de incurajare pentru mine, chiar si atunci cand era foarte dezamagita. Dupa o vorba buna si o mangaiere din partea-i totul disparea. Iubirea ei era nepretuita, era un tablou de pus in rama. Alaturi de mama, bolta vietii mele e linistita, fara nori, senina. Ea este o floare sfanta care-mi este invatator, ingrijirot, dar mai presus de toate prietena. Este ca o carte de povesti care-mi spune ce este biune si ce este rau, ce este frumos si ce este urat, ce este drept si ce este nedrept si cum sa fiu om in viata, cum sa inteleg trecerea prin ea. Mama este lumina vietii mele ce nu se stinge niciodata. E luceafarul ce apare in noaptea misterioasa.

As vrea sa ramana mereu langa mine, sa-mi zambeasca cu ochii mari si lipezi, sa ma alinte si sa ma ajute cand am nevoie...

Mama este totul pentru mine. Ea mi-a daruit viata, m-a alintat la sanu-i si m-a invatat a vorbi.

Cand mic eram, si mai greseama, mama avea intotdeauna un cuvant de incurajare pentru mine, chiar si atunci cand era foarte dezamagita. Dupa o vorba buna si o mangaiere din partea-i totul disparea. Iubirea ei era nepretuita, era un tablou de pus in rama. Alaturi de mama, bolta vietii mele e linistita, fara nori, senina. Ea este o floare sfanta care-mi este invatator, ingrijirot, dar mai presus de toate prietena. Este ca o carte de povesti care-mi spune ce este biune si ce este rau, ce este frumos si ce este urat, ce este drept si ce este nedrept si cum sa fiu om in viata, cum sa inteleg trecerea prin ea. Mama este lumina vietii mele ce nu se stinge niciodata. E luceafarul ce apare in noaptea misterioasa.

As vrea sa ramana mereu langa mine, sa-mi zambeasca cu ochii mari si lipezi, sa ma alinte si sa ma ajute cand am nevoie...