Buna! Problema mea a inceput acum cateva luni. Am început să vorbesc cu un băiat de care m-am si îndrăgostit. Am ajuns sa il iubesc, el in făcea zilele mai frumoase, ma făcuse sa uit de o perioada foarte tristă din viata mea (moartea unei persoane dragi). Dar totul s-a terminat foarte brusc. Nu mi-a mai răspuns la telefon, a plecat fără să dea o explicație si a arătat că e exact ceea ce spunea că nu e. De atunci totul s-a răsturnat în viata mea. Parca nu mai sunt eu, nu ma mai recunosc. Am niste gânduri care ma sperie. Am impresia ca nu mai iubesc pe nimeni, nici familia, nu mai simt acel sentiment de iubire, am impresia ca sunt o persoana foarte rea. Dacă am un gând bun, de exemplu uite o persoana frumoasa, apare un gând care imi spune, nu, nu e frumoasa. Prietenele mele cele mai bune au iubiti, iar eu simt ca nu pot sa le ascult, sa aud cum spun de ei, imi vine mereu sa plâng pentru ca eu sunt singura si am impresia ca sunt invidioasă. Eu nu vreau sa fiu asa, nu am gandit in viata mea asa. Nu vreau sa ajung o persoana rea, invidioasă si care sa nu iubească pe nimeni. Imi e frica sa nu ajung sa fac rau persoanelor si animalelor, imi e frica sa ma joc si cu câinele mei. Am 17 ani, la anul am admiterea la facultate. Imi doresc foarte mult sa intru la academia de politie, dar am impresia ca din cauza acestor gânduri nu o sa intru. Imi e frica ca nu o sa pot sa folosesc pistolul. Nu vreau sa ajung sa fac rau. Ma puteti ajuta cu un sfat, va rog?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook