Buna seara/ buna ziua, as dori sa pun o intrebare, dar mai intai voi incepe prin a descrie putin situatia. Nu ma inteleg cu mama, absolut deloc, pur si simplu parca nu sunt copilul ei (nu m-ar deranja). Avem conceptii de viata foarte diferite, de aici cred ca vin toate certurile, insa sa va dau cateva detalii. Certurile, sicanarile, oricum doriti sa le spuneti, pleaca de la dorinta mamei de a pastra ORICE, efectiv ORICE. Daca de exemplu imi fac curat in camera si se strang mai multe hartii, poate cate o doza de cola (pe care ti-a fost lene sa o arunci aseara) urmand sa le pun intr-o punga inainte sa le duc la ghena ma opreste si-mi zice "ca ce, ia sa vad ce arunci tu acolo"; ca si cum eu as fi un prost, nu stiu ce imi trebuie si ce nu. Ma opun, ii aduc argumente, dar e ca si cum vorbesc cu peretii, nu ma asculta nici macar un pic, ba chiar deodata se trezeste din ignoranta aia a ei si zice: "UITE, VEZI, aruncai caserola de la inghetata, mie imi mai trebuie". BA DA-O IN *** de caserola, sa mori tu ca-ti trebuie. Imi scuzati limbajul, dar m-am enervat putin cand am descris situatia (tin sa precizez in caz de nu s-a subinteles din context, pastreaza tot felul de lucruri pe care NU le mai foloseste, niciodata, intelegeti?). Problema la mine este ca ma aprind destul de usor, dar nu suport sa pastrez lucruri fara utilitate, sa ma impiedic zi de zi de ele. Ea nu face curatenie la mine in camera, dar in schimb se leaga de ce arunc la gunoi, de cum sterg praful, de cum aspir etc. Sa zicem ca as trece cu foarte mare greutate peste aceasta problema destul de grava, dupa parerea mea, casa fiind plina de lucruri fara pic de utilitate (cum am precizat mai sus). Mi se intampla seara de seara, deja este ca un fel de rutina daca i-as putea spune asa. Mai stau pana pe la un 23 sau poate chiar 1 dimineata si ma trezesc ca apare brusc la mine in camera si incepe sa tipe ca de ce nu dorm, adica mnaa, sa fim seriosi, nu? ea stie mai bine cum imi fac eu programul. Si multe altele, nu ma sustine in idei, nu ma sustine emotional... Inteleg ca nu ne nastem cu posibilitatea de a ne alege parintii, dar poate mi-as fi dorit o mama care sa-mi fie aproape, sa pot discuta cu ea lucruri mai serioase, fara sa se spovedeasca mai departe la oricine prinde pe strada. Am incercat sa discut cu ea, dar nu am obtinut nimic in urma discutiei, decat o mica cearta in care a inceput sa ridice tonul la mine sa-mi zica ca ea stie ce e mai bine pentru mine etc. Cred ca as putea scrie chiar si o care pe care sa o intitulez "Tipul de mama pe care nu ti l-ai dori sa-l ai", insa e prea multa bataie de cap. Am urmarit videoclipul lui MsAnneGreen despre imaturitatea emotionala la parinti si am concluzionat destul de usor ca mama se incadreaza in aceasta categorie. Drept urmare, ma voi rezuma la o intrebare scurta: Cum pot face sa trec peste aceasta situatie?
Ordonare:
Cronologică
E grea situatia, stiu ce zici eu am trecut prin lucruri mult mai grave. Problema sta in felul urmator, daca vezi ca ea țipă la tine, tu nu ii raspunde cu aceeasi monedă, ținând cont de respect ca e mama ta totusi, încearcă să fii calm, răbdare, si fii pozitiv. Modul de consumare si stari de nervi nu duce decât la ură, la agravarea stării de sănătate, la insulta, si tot asa. ca apoi pe urma cu păreri de rau să nu ajungeți să vă si bateti. Modul de evitare a discuțiilor contrariate e cea mai bună metodă de a face acea persoana sa inteleaga cine greșește de fapt si la un timp va realiza ca ținut din scurt in frâu legat să zic așa nu va aduce bine nici atat. Probabil e o persoană foarte grijulie, foarte precauta, si efectiv nu stie cum sa iti demonstreze altfel, ca asa e tipul ei de comportament dar sigur te iubeste ca mama!
Răspunde
Te înțeleg perfect.
Nici mie nu îmi place să pastrez lucruri pe care nu le mai folosesc și sunt exact în plus. Asta pentru că sunt obsedată de ordine, toate să fie la locul lor.
Aveam și eu discutii legate de acest subiect în familie, doar că pe mine mă ascultă. Asta pentru că îmi impun punctul de vedere.
Îți înțeleg situația, în ideea în care, dacă n-ai cu cine, nu prea ai ce face. Te consumi inutil.
Încearcă să îti mentii calmul, să nu ridici tonul și să intretii o conversatie cu mama ta.
Asta pentru ca dacă ridici tonul și ești nervos, va consideră că o ataci. Prin urmare, vei face mai mult rău, decât bine.
Oricum, de situatia asta, respectiv si de frustrările aferente, vei scăpa doar atunci când te vei muta de acasă.
Buna!
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.116111.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Acum poti primi consiliere gratuita si direct de pe telefonul mobil, descarcand aplicatia noastra http://www.116111.ro/descarca-aplicatia
Asteptam sa te ajutam!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
