| CrispyStrips a întrebat:

Buna seara la toti, am si eu o problema pe care sper sa o rezolv in cel mai scurt timp.
Ideea e ca am aproape 20 de ani si nu am prieteni si nici iubita (problema cu iubita e alta deci nu o sa vorbim despre asta acum).
Sigur, am anumite cunostinte cum ar fi rude de aceeasi varsta veri, verisoare etc.
Alte cunostinte sunt cativa vecini cu care am copilarit (de aceeasi varsta) dar cu care m-am distantat cu trecerea timpului (deoarece ei incepeau sa ajunga oarecum pe o cale gresita, in sensul ca ieseau la o varsta destul de mica pe afara pana la ora 12 seara si mai aveau conflicte cu alti copii si ma rog, m-am distantat de ei.
Pe parcurs si-au dat seama ca nu era bine ce faceau iar acum nu mai au aceste probleme insa tot nu mai vorbim eventual cateva cuvinte odata pe an.
Deoarece cum bine stiti exista Facebook, Instagram, snapchat, platforme de socializare pe care poti sa vorbesti si sa ai anumite persoane la prieteni si la follow.
Alte cunostinte mai sunt fosti colegi cu care ma intelegeam bine la scoala dar cu care nu ieseam aproape niciodata.
Ieseam o data din joi in pasti dar ieseam, iar acum deloc.
Ideea e ca ei deja aveau grupurile lor de prieteni, deci cand ne strangeam sa iesim (inclusiv eu) ieseam ne bucuram ma rog ce puteam face noi.
La bowling la biliard, la o pizza ceva si ma rog alte activitati.
Acum cunostinte pe care le mai am sunt la facultate, dar si acolo suntem cam indepartati ca unii sunt doar pentru ei si nu inteleg de ce, dar sunt altii cu care vorbesc mai mult si e la fel ca la scoala.
V-am zis mai sus, si la scoala aveam un "grup" al nostru si asa am si acum, bine e diferit deoarece acum imi petrec timpul cu mai multe persoane in zile diferite.
Spre exemplu luni stau mai mult cu cativa marti cu altii si tot asa.
Dar nu iesim, probabil si din cauza ca ei sunt la camin si se distreaza mai mult acolo si nu ies in afara, si cand ies totusi nu ma cheama, ceea ce nu-i ok.
Inca ceva esential sa-i spunem, eu ies pe afara dar doar cu un prieten care este mai mic decat mine cu doi ani.
Acum caracteristicile pe care o sa le scrius mai jos imi apartin, tot ce scriu acolo e adevarat si nu am niciun interes sa mint mai ales pe o platforma unde toata lumea e anonima plus ca minciunile astea nu m-ar ajuta sa-mi gasesc rasunsul la intrebare pe care tocmai o pun.
O sa scriu atat lucruri care par ca ma supra estimez cat si lucruri care o sa credeti ca ma sub estimez, toate sunt adevarate pentru ca le-am cercetat eu insumi, bineinteles cu ajutorul si cu parerile mai multor oameni, acum voi daca ma credeti de bine daca nu tot bine.
-Ca si aspect sunt intre frumos si foarte frumos dar nu pot atinge punctul ala de "foarte frumos" si o sa vedeti mai jos si de ce nu. (cum stiu ca sunt ceea ce zic? pentru ca eu unul vad asta, mi-au zis oameni pe care i-am cunoscut primadata in viata, si mi-au spus o groaza de fete asta chiar daca dupa cum v-am zis n-am o iubita momentan.
-De vorbit vorbesc, nu sunt tipul ala timid totusi comparativ cu alti oameni spre exemplu un coleg de la facultate el vorbeste absolut cu toata lumea si e foarte popular.
Ceva cel a mine nu s-a existat chiar daca arat bine, aparent nu conteaza cum arati atat timp cat stii sa te comporti ceea ce e foarte adevarat si s-ar putea asta sa fie si o mare problema la mine.
Dupa cum spuneam vorbim si e foarte de treaba, dar si eu sunt de treaba.
Daca-mi ceri ceva atat timp cat am iti dau fara sa ma gandesc, iar de vorbit am senzatia ca vorbesc destul de putin cu ceilalti desi nu am o problema cu timiditatea sau anxietatea sau ceva de genul.
Atata tot ca atata simt ca trebuie vorbit, altii sar in vorba indiferent de situatie oricand daca e liniste ei trebuie sa vorbeasca ceva pe cand eu daca e liniste asa o las sa fie.
Deci eu vorbesc cu ceilati, dar comparativ cu acel prieten sunt un nimic la capitolul asta pentru ca el se baga in seama cu toata lumea, ceea ce la mine nu o sa vezi niciodata.
Eu sunt tipul de persoana care daca este intrebata vorbeste daca nu, nu.
Uneori imi doresc sa fiu si eu cea ceilalti "sufletul petrecerii" desi nu pot pur si simplu, par mereu serios si "imbufnat" dar am momente cand si zambesc si rad, dar aparent sunt mai multe momente din alea "umbfnate" decat "zambarete" sa le zic. (As putea sa va explic mai bine printr-o balanta chestia asta, si mai jos o sa vedeti despre ce vorbesc).
-Glumesc, si sunt glumet si nu o cred doar eu o spune foarte multa lume, mereu rad in preajma mea, si nu "rade de mine", "rad cu mine" e o diferenta usor sesizabila si imi dau seama, ca nu-s prost.
Dar dupa cum v-am zis am momente cand nu vorbesc cu nimeni si alte momente cand glumesc si rad, fix la polul opus.
Si da stiu, sunt ciufut rau mi-am dat seama.
-Am cearcane, asta e unul din motivele despre care vorbeam mai sus si despre cum nu pot atinge acel "punct".
Am pentru ca nu dorm noaptea, asa m-am obisnuit si plus ca stau si destul de mult pe pc din moment ce nu prea ies afara desi daca ar fi sa aleg intre a iesi afara si a ma juca n-as ezita deloc in a alege iesitul afara. (Bineinteles ca atunci cand eram mic nu intelegeam foarte mult cat de pretios e timpul petrecut afara cu prietenii si preferam sa stau in casa si sa ma joc pe pc dar cu timpul iti dai seama de multe lucruri).
-Sunt slab si nu am o pozitie foarte adegvata mereu tocmai din cauza ca am stat pe scaun mai peste tot in special la scoala si chiar si acum la facultate dar mai ales din cauza timpului petrecut pe pc si nu afara incercand sa fac sport.
Si nu ma intelgeti gresit, iubesc sportul dar nu am cu cine sa alerg sau sa joc baschet, fotbal, volei.
-Daca e sa vorbim despre inteligenta, nu imi lipseste deloc si nu o spun pentru ca vezi vai doamne iau note mari la facultate si scoala, pentru ca nu era asa deloc.
Luam si inca iau de trecere, nu-mi bat capul cu asta.
Dar sa fi inteligent inseamna sa stii sa actionezi, sa stii ce e bine de facut in anumite situatii si sa stii sa vorbesti si nu doar din punct de vedere gramatical.
-De curat sunt curat tot timpul si urasc mizeria in orice situatie.
Hainele, parul, corpul, camera in care stau chiar si
chiar si masina mea e curata.
Deci la capitolul asta nu am probleme.
Acum ca sa stiti motivele pentru care n-am avut o iubita in trecut si ca sa ma intelegeti mai bine o sa va spun acum.
Mie mi s-au confesat mai multe fete de-a lungul vietii incepand de la o varsta fragedade 10 ani pana in prezent unde am aproape 20.
Dar eu le-am refuzat cu frumosul (deoarece nu meritau asta si eu nu suport oamenii care sunt brutali cu fetele/femeile pentru ca aia nu mai sunt oameni, si chiar si cu cuvantul poti face o persoana sa planga si chiar sa intre in depresie si multe altele) pentru ca eu cand eram mai mic pe la 13-14 ani si am avut ocazia puteam sa-mi fac o iubita si poate daca imi faceam nu mai eram in situatia asta deoarece ma maturizam mai repede, intram si eu in grupul ei de prieteni si ma dezvoltam mai rapid si acum oarecum regret asta.
Dar o sa ma intrebati, "De ce le-ai refuzat? esti prost?" nu, nu sunt prost doar ca eu aveam probleme de sanatate dar nu in sensul ala grav ci mai mult, cum sa va zic eu...mai mult probleme de sanatate mai jenante si nu ma simteam bine in corpul meu si sincer sa fiu nici acum nu ma simt foarte bine pentru ca inca mai am putine probleme din astea.
Dar daca tineam oamenii mai departe de mine la momentul potrivit erau inexistente, invizibile sau cum vreti sa le spuneti.
Deci dupa ce mi-ati auzit o buna parte a vietii mele cum sa ajung sa-mi fac prieteni cu care sa iesim cel putin in weekend daca nu in fiecare seara iar in vacante sa iesim pe fie care zi?
Spre exemplu multi isi fac sarbatorile impreuna cu prietenii (Craciunul, revelionul, pastele...etc) iar eu singur (bine nu chiar singur, cu familia dar totusi).
Vreau sa am cu cine merge in vacante pe la mare, pe la munte, stit voi activitati pe care sa le faci cu prietenii.
Stiu ca o mare problema e la mine, ca nu vorbesc doar daca sunt intrebat de cele mai multe cazuri si ca ar trebui sa ma implic in mai multe chesti.
Desi legat de asta eu pur si simplu nu vorbesc decat daca sunt intrebat pentru ca mi se pare ca dupa vorbesc ca prostul aiurea si ca n-are rost ce zic.
Si da, am calitatile alea dar sunt si foarte pesimist cateodata.
Si sa nu veniti cu fraze din alea "Du-te la un consilier" ca nu m-a poate ajuta cu nimic doar pierd timpul aiurea.
Vreau sa stiu din experientele voastre eventual.

5 răspunsuri:
| Donsavas a răspuns:

Tot trebuie sa te vada un consilier psihologic cat si un psihiatru. Ai multe de zis si se pare ca si multe complexe deci nu ti pierzi timpul la psiholog. La consultul psihiatric mergi sa te interesezi de stările de anxietate despre care tot tu spui.

supadeceapa
| supadeceapa a răspuns:

Te compari prea mult cu altii. Nu mai analiza atata. Ai minunea Facebook, cheama lume afara. Nu putem sa-ti zicem cum sa-ti faci prieteni, pentru ca oamenii sunt diferiti si nu avem de unde sa stim cum ar putea sa evolueze relatiile tale. De exemplu, eu am +20 si nu-mi mai arde de facut prietenii, petreceri, mers cu gasca la mare etc.

| EGGc a răspuns:

Incearca chestii noi, un sport (de exemplu inotul ), un club (de carte sau sah) sau voluntariat (in crucea rosie iti poti alege programul după posibilitati si nu trebuie sa investesti).
Creaza tu acele "iesiri"! Nu e greu sa scrii: Ba, hai la o bere!; Mai! Mergem undeva?; Hai sa iesim ca mor aici de plictiseala!
Prezinta-ti prieteni noi intre ei, ca sa maresti grupul cu care vei iesi (dar nu foarte mult, nu toata lumea, pentru ca după sa fi tu cel chemat )
Nu-ti crea ținte! Nu te gandi:" vreau sa stau cu x si y"
Gandeste-te cum sa faci ca toata lumea sa fie comodă (incearca sa pari cat mai relaxat si mai baga un subiect in momentele de liniste). Nici scenarii, lasa totul sa decurga natural.
Nu te schimba radical, incearca sa emani incredere in propria persoana, treci putin peste rusine si actioneaza.

| CrispyStrips explică (pentru EGGc):

Multumesc frumos pentru raspuns!

| EGGc a răspuns (pentru CrispyStrips):

Sper ca sfatul meu sa te ajute!