Sunt fată, am 18 ani și nu am avut niciodată un iubit. Până de curând mi-a plăcut foarte mult de un băiat, dar el nici nu voia să audă..., iar asta m-a făcut să sufăr enorm.De două luni am și ceva probleme, cred că anxietate dar nu știu sigur (o să consult și un terapeut). Mereu am o teamă obsesivă de moarte oriunde m-aș afla, mi-e teamă să și adorm pentru că am impresia că a doua zi nu o să mă mai trezesc. Cât despre viața socială, nu am prieteni, toată lumea mă consideră ciudată pentru că sunt mai serioasă din fire. De o relație nici nu mai vorbesc...nimeni nu ar vrea să aibă lângă el o persoană ca mine. Să îmi răspundă cine mai e în situația mea( mă refer la anxietate și la lipsa unei relații), aș vrea să discut în privat cu o astfel de persoană. Mulțumesc anticipat!

Termină, draguță, cu prostiile astea si nu te mai subestima.
Daca gandesti asa, o sa le transmiti si celorlalti impresia.
Ai 18 ani, nu 60, ai tot timpul din lume sa ai si relatii, nu ai niciun motiv sa te grabesti. Te asigur ca multi ar vrea o persoana ca tine, iar cineva ti-e oricum predestinat si il vei intalni intr-o zi. Poti avea certitudinea asta.

Nu ai prieteni deoarece cercul tau de oameni e restrans, ca se rezuma la colegi si inca ceva psrsoane. In schimb, cand nu mai esti limitata la colegii aia, cand vei fi adult, studenta sau la munca, vei avea ocazia sa dai de mult mai multi oameni, iar atunci sigur vei intalni si pe cineva asemenea tie.
Gândește mereu pozitiv, nu uita ca esti specială, frumoasa, grozavă, nu te mai subestima si simte-te bine oriunde, ca fericirea e o alegere, trebuie sa vezi partile bune din viata.

Incearca sa nu mai fi asa serioasa tot timpul, ci mai deschisa cu lumea, si eu la varsta ta eram mai serios nu aveam prieteni si nu prea vorbeam cu nimeni daca cineva imi zicea o gluma eu ma suparam si ma enervam pana am zis ca trebuie sa fiu mai deschis, sa zambesc mai mult si mai sociabil.
Inca ai 18 ani cu timpul te vei mai cizela incearca sa mai cunosti persoane si sa socializezi.
Cat despre relatii nu iti bate capul cu ele vei avea usor usor insa conteaza foarte mult sa cunosti persoana potrivita care sa te simti bine cu ea nu sa stai cu ea ca nu ai cu cine si poti sta singura crede-ma o sa vrei sa stai dupa singura.
Ai putea incerca sa discutii cu un psiholog problema ta de anxietate si de moarte poate te va mai ajuta.
Succes!

In primul rand trebuie sa iti accepti situatia.
Nici eu nu mai am pe cineva de cativa ani buni. Si? Nu-i un capat de lume.
Cand ajungi sa constientizezi ca fericirea sta in mainile tale, ai sa faci un mare pas inainte.

Tu vrei sa vina cineva la tine ca sa te faca "fericita". Lucru gresit, caci acea persoana poate pleca oricand de langa tine si, odata cu ea, si fericirea ta. Un iubit trebuie sa vina langa tine cand deja esti fericita, sa va luati de mana si sa continuati impreuna pe acelasi drum.

De ce ai închis? contul atât de repede? Dacă vrei să ai prieteni, lasă contul deschis ca oamenii să te cunoască, să îți scrie. Aceasta este noua formă de socializare, dar dacă nu permiți accesul la automat rămâi singură! Nu te mai izola de restul lumii!

Ai 18 ani, nu e bai si nu e gaba.

Daca ai nevoie de ajutor te ascult cu drag.

Ai descris fix prin ce trec si eu, dar cu mici diferente. Sunt un pic mai mare decat tine si la fel, nu am avut in veci o relatie. Pare ceva de neatins. Pe cei care ii plac ii pun pe un piedestal, si am impresia ca ma urasc sau nu ma iau in serios. De obicei baietii care imi plac mie sunt cei care nu sunt in liga mea. Am si un complex de inferioritate.
Eu ma tem de moartea celor dragi mie pentru ca gandul ca intr-o buna zi voi ramane singura acasa, fara nimeni sa ma intampine e mai groaznic decat moartea.
Si da, sunt o fire mai serioasa cel putin la inceput pana ma acomodez cu o persoana.
Eu am fost diagosticata cu anxietate generalizata dar nu fac terapie, nu ma indur sa dau 150lei sa vorbesc cu cineva 60 de minute.

Parintii mei imi spun fix ce spune Plato, am asteptat la facultate sa intalnesc pe cineva, acum lucrez, dar nimic. Atrag doar barbati care nu am nimic in comun cu ei, sunt dubiosi, nu ma atrag. Ma simt hopeless.

La 18 ani sa fi "mai serioasa din fire" e mai rar.
De ce nu ai avut?! Proximitatea ta nu e placuta, dorita, esti cu nasul prea sus, si ai numai 10?!
Verifica daca nu iti miroase gura, subtiorile - la voi la ciclu pot mirosi tare nasol daca nu te speli! - sau nu te dai cu ceva spray sau parfum nasol.
Daca nu e nimic din toate astea, e felul tau de a fi, vorbi, merge si cu ii tratezi pe ceilalti!
Fa-ti macar o prietena de calitate si incredere, si abi apoi si la un prieten iubit!
Nu te lasa prada anxietatii! Studiaza si citetse, evolueaza pozitiv!
Success!

Inca de mic am avut ceea ce francezii numesc chemarea vidului. Efectiv merg pe strada si desi am o zi buna ma vad pe mine cum sar in fata unei masini sau ma uit pe geam si ma vad cu sar fara motiv pe geam. Spre deosebire de tine am avut o relatie dar nu te gandi ca e ceva mereu de bine. Cand s-a terminat relatia am suferit atat de mult incat prima luna plangeam o ora in dus cu un cutit in mana si voiam sa ma sinucid. Dar e mai ok dupa un an mi.a mai trecut depresia. Ideea pe scurt. Stiu cat de greu e sa treci peste momentele de genul mai ales cand nu ai pe nimeni langa tine. Eu nu am avut pe nimeni asa ca mi.am propus sa ajut pe oricine pot. Deci daca vrei lasa.mi un mesaj (sunt nou pe TPU nu stiu daca poti sa imi lasi mesaj aici daca nu raspunde aici si o sa ma uit la notificari)

Vreau să vorbesc cu tine!
pe privat! sunt la fel ca tine!