Sunt o distrusa, nu mai am pe nimeni. Sa va povestesc.

La scoala totul s-a schimbat pe timp ce cu toții am crescut așa ca și prieteniile. Eu am avut o prietena cea mai buna cu care stăteam și povesteam întotdeauna și ea s-o plictisit de mine. Așa ca s-a mutat cu altcineva im banca chiar dacă a spus ca peste o săptămână se va muta înapoi, nu a facut-o. Inca mai ținem legătură dar încerca să mă evite.
Eu nu prea am prieteni, am cunoștințe și din nu știu ce motive sunt considerata fitoasa, ca nu am dreptate și etc.
Avem un grup de scoala si ne certam des pe el. Eu de obicei dădeam tema la cel care ne cerea dar azi nu am stiut-o nici eu. O fata sa o numim G a spus ca eu nu trimit niciodată tema și ca nu știu. Eu normal ca m-am ofticat și am început sa ne certam.
Stiam ca ce fac nu e bine și ca parcă suntem niște copii de grădiniță.
După aceea am apelat la "cea mai buna prietena a mea" ca sa îi cer sfatul și ea ceva gen " Nu cred nimic. Fără supărare, de ce te iei de G? Ce ti-a făcut? ". Credeam ca o sa ma ajute și o sa îmi tina câtuși de puțin apărarea dar nu... nu a facut-o.
Mi-e frica sa merg mâine la scoala, toți sunt de partea lui G și eu sunt un nimeni.
Chiar dacă mi-ați spune sa stau cu altcineva nu pot, în pauza toți joaca fotbal dar eu nu pot... nu imi place și nu sunt în stare.
Oare ce sa mă fac? Știu că o să spunem că astea sunt niște chestii deloc serioase sunt pentru copii de grădiniță dar pur și simplu s-a intamplat.
Încerc sa las ura dar când aud ce spun alții îmi vine sa fug departe pana sa nu mai văd pe nimeni.

Poate chiar esti un pic fitoasa sau cu nasul pe sus si asta reiese din faptul ca o data ce s-a mutat colega ta de langa tine tu deja ai fost sigura ca ea se va intoarce. Poate te crezi un pic cam perfecta si ca ai mereu dreptate.

Dincolo de randurile tale, se pare ca nu prietenii sunt problema ta cea mai mare cat complexele pe care crezi ca le ai. Vezi tu, nimeni nu este perfect, si cred ca nu este bine ca lasi prietenii doar de dragul de a avea prieteni, sa te modeleze si sa te schimbe dupa dorinta lor. Abia ai 12 ani, (multi inainte ), si nu trebuie sa iti faci probleme privind greutatea, o sa slabesti odata ce cresti, fara sa faci eforturi. A devenit un reflex, pentru tine, sa cauti in orice felie de paine sau biscute, numarul de calorii, dar tu, cand mai esti copila? Joaca-te, sari elasticul, asta te si ajuta sa te mentii in forma, cu prietenele pe care le ai, iar daca ai una si care te intelege, e de ajuns. Pe zi ce trece, cu fiecare zi, pare ca vrei sa fii un om mare, sa arati ca poti mai mult decat restul ce gandesc precum niste copii, dar tu, esti copil si uiti ca asa repede trece timpul si mai tarziu, aceste mici momente de joaca, iti vor lipsi.

Orice iti spun colegii, zambeste, raspunde frumos, iar daca rezisti cateva saptamani, te vor lua in serios si te vor aprecia, daca esti tu, pentru ca, e posibil sa spui la nervi lucruri neplacute.
Ar mai fi de spus, dar ma abtin.

Stai linistita, nu merita sa te agiti pentru asemenea lucruri marunte, or sa treaca totate si o sa va impacati pana la urma. Daca nu te intelegi cu cei din clasa/scoala poti sa iti cauti alte grupuri de prieteni pe placul tau, cu care ai interese in comun si asa mai departe.