am 14 ani si ma simt foarte trista. Am avut de stat timp de o saptamana cu niste copii de la o gradinita (erau destul de mici, nu vorbeau fluent toti), m-am jucat cu ei, am vorbit si chestii de astea. Mi-a placut foarte mult sa fac asta, dar problema e ca era un baietel care imi era extrem de drag si mi se parea foarte frumusel, si m-am atasat din prima zi de el. Apoi, in zilele urmatoare am petrecut timp impreuna, ne-am jucat cu mingea, am stat la masa impreuna, l-am ajutat sa-si desfaca mancarea...nu stiu, mi-a intrat asa la suflet, incat imi doresc sa fie copilul meu. Mi se parea atat de adorabil cand stateam singura pe o bancuta si apoi venea si el sa stea langa mine si imi zambea si se uita in ochii mei. Astazi a fost ultima zi in care am mers acolo iar el nu a venit. Nu mi-am putut lua revedere, sau macar sa-l vad pentru ultima oara. Efectiv nu suport ideea ca nu il mai vad niciodata, credeti ca e normal ce se intampla? De ce m-am atasat atat de tare de un copil pe care nu l-am mai vazut in viata mea si nu-l cunosc?

Pai, poti sa mergi la gradinita si sa iei legatura cu doamna educatoare, sa-i spui ca daca va mai fi nevoie, vei veni cu drag, poate te va mai solicita.

Se mai intampla, nu e anormal. Nu putem sti de ce te-ai atasat de el, poate ca s-a purtat frumos, poate ca seamana cu cineva drag tie sau cu o papusa pe care ai avut-o cand erai tu copil.

Hey! Pana la urma si tu esti inca un copil... toti suntem, doar ca ei sunt mai mici (cei pe care i-ai prezentat mai sus)
Este normal sa te atasezi de oameni. Cel mai probabil te-a marcat inocenta acelui copil, puritatea acelei varste... cred ca ti-a adus aminte de ceva ce ti s-a intamplat si tie candva, de aceea te-a marcat atat de mult.
Stai fara grija o sa ai si tu un copil (sau mai multi) cand o sa cresti. Toti copiii sunt frumosi cand sunt mici doar ca acesta te-a surprins prin inocenta specifica varstei, daca intelegi ce vreau sa spun.Cine zice ca l-ai vazut pentru ultima oara?
Daca tu tii mortis atunci mergi la acea gradinita cand termina programul, cauta-l si spune-i "La revedere" asa cum vrei tu. Mie nu mi se pare ciudat...pana la urma v-ati jucat impreuna si toate cele... Vorbeste cu un parinte, poate o sa te inteleaga si o sa mergeti impreuna.
Ar fi o amintire frumoasa si te-ar face sa te simti mai bine.
Nu ai de ce sa te intristezi. Acel copil are o familie, pare unul fericit si nu uita...si tu o sa ai propria familie candva, pentru moment bucura-te de copilarie!
Iti doresc o zi placuta in continuare!

-Blytz-

Nu e ceva anormal...ti sa atasat de suflet., dar o sa-l "uiti" repede...adica o sa-l tii minte fara sa-ti fie dor de el dupa o perioada de timp intre 2-3 zile si 1-3 luni. Oricum nu mai ai cum sa-l vezi. Impacate cu asta a fost ceva frumos, dar a trecut.

Wow, cata sensibilitate...