am ajuns si la mare cu o buna prietenă de-a mea,ma simt singură înconjurată de atatia oameni aici, ea fiind cu familia ei. Am plans in mare parte din zi, nu ma pot bucura de nimic, cand plec de acasa am senzația din cauza depărtării ca nu pot respira, ca nu am aer, sunt foarte obosită, n-am dormit toată noaptea ca am plecat la 3, sunt epuizată, stoarsa de orice putere, nu am pe nimeni, nu mai găsesc un rost al vietii, sunt goala, pustie pe interior, toata ziua pe telefon dependentă, nu ma pot bucura de momentele astea, nu am cu cine, durerea ma cuprinde cu fiecare eveniment care vine in viața mea, nu stiu pe ce drum sa o iau, ratacesc in gol in tot timpul

Hei hei... calmeaza-te. Bufnita iti amintesti? Bufnitele sunt calme

Trecand peste asta... ce poti sa faci mai mult? Sa stai sa plangi mai mult? Sa stai sa te stresezi mai mult?
Lumea este oricum nasoala, fiecare pe cont propriu (si asa si trebuie sa fie), nimeni nu se gandeste uneori sa te faca sa nu te simti singura si nimeni nu o va face (poate). Atunci ce rost are sa te consumi din toate astea? Oricum nu se schimba nimic asa.

De altfel, care ar fi alternativa? Ce ti-ar placea tie cu adevarat?

Foloseste-te de ceea ce simti acum, uneori este nevoie de un astfel de impuls sa ne punem cu picioarele pe pamant. Un astfel de eveniment poate sa stea la baza formarii de noi mentalitati si de noi principii. Un om puternic se naste din momentele care l-au definitivat. Nu mai sta pe telefon, ziua oricum o sa treaca. Nu te mai gandii la nimic. Oricum ce altceva poti sa faci? Dar nici nu sta sa privesti in gol degeaba. Fii doar constienta de moment. Urmareste orice stare iti trece prin corp si orice gand prin minte. Fii atenta la respiratie, fiecare inspiratie si respiratie. Astfel o sa te linisteti si o sa vezi lumea altfel.
Am mai dat un exemplu candva intr-un raspuns, dar il dau si acum. Cineva a spus altcuiva "scuze ca te-am facut sa astepti". Iar cealalta persoana a raspuns cu : "dar nu m-ai facut sa astept, am stat pur si simplu aici si am existat".
La fel cum tu crezica suferi fiind singura, la fel de bine poti sa faci altceva din acel moment, sa il traiesti. Nu e nevoie de multa conversatie, bautura si plimbari extravagante si traiesti un moment. Totul se intampla in mintea omului pana la urma. Desigur ca nu incurajez singuratatea, dar daca altceva nu poti sa faci, foloseste-o de partea ta (exact ca o bufnita ).

Nu ai nici o intrebare, ai vrut doar sa te descarci probabil, deci nici eu nu am nici un raspuns, doar o mica observatie spusa mai sus (si am facut si rima).

Pe drumul vietii tale o sa fii doar tu si numai tu, nimeni altcineva. Numai tu existi iar restul din jurul tau sunt acolo pentru a ajuta viata ta sa se formeze.

Uita-te la un film pe telefon motivational daca tot stai pe telefon (pot sa iti sugerez cateva) sau mediteaza in timp ce stai si nu faci nimic si treci razand pe langa aceste lucruri.

Poate pare copilaresc ce am spus, insa asta este adevarul. Poti sa treci prin asta si fara psiholog. Eu am gasit raspunsul in carti (si caut unul nou mereu). Tu poti sa gasesti raspunsul la tot ceea ce vrei din intamplare si o sa vina cand esti pregatita si cand nu te atepti, pentru ca atunci vin cele mai frumoase lucruri

Iti urez distractie in vacanta si mult succes in continuare.

PS: culca-te devreme, pe la 9 si trezeste-te intr-o dimineata sa mergi pe faleza singura, cat mai de dimineata sa vezi senzatia.