Am nevoie de un sfat, de un ajutor... e o poveste foarte lunga si complicata dar o scurtez cum pot. Eu am 4 animale. Un caine, o catea, un motan si un porcusor. Stau la bloc, unde imi tin motanul si porcusorul. Cainii sunt mari, maidanezi, adoptati de pe strada. Am 13 ani si locuiesc cu mama mea si cu 2 dintre frati, plus bunicul meu care e la noi in vizita timp de o luna. Vine de cateva ori pe an la noi. Cainii ii tin la casa tatalui meu, fiindca e o curte mare si mama mea nu e de acord sa ii iau si pe ei in apartament pentru ca sunt mari, cainelui ii cam cade parul, sunt foarte energici, uneori rod lucruri si va trebui sa fiu acasa mereu si sa ii plimb. Eu nu am nicio problema cu asta. Pentru ei chiar as iesi rar si as sta mult acasa. Mai ales ca am un frate mai mic si va trebui sa fiu acasa cu el mereu. Mama mea e bolnava si nu poate lucra. Dar fiindca tatal nostru nu ne cauta, nu ne ajuta cu nimic, in familia noastra singura care lucreaza acum e sora mea mai mare plecata in strainatate, ne mai trimite bani cand nu ne descurcam, dar stam foarte prost cu banii, mama mea e nevoita sa se angajeze in spital, ea a terminat scoala sanitara. Cealalta sora a mea e destul de des plecata la iubitul ei, ea avand 24 de ani, ea a lucrat de la 13 ca sa ne ajute si din cauza tatalui nostru care i-a interzis sa isi continue studiile si sa mearga la facultate desi ea si-ar fi dorit, pentru a lucra la afacerea lui. Familia noastra a suferit extrem de mult din cauza lui, mereu a pus pe primul loc banii si afacerea, niciodata familia. Sunt multe de povestit dar nu are rost sa le scriu aici, mai pe scurt, tatal meu e un mostru care mi-a imbolnavit mama si a distrus familia. Iar eu sunt nevoita sa merg zilnic la casa aceea, unde de afara pare foarte luxoasa, dar cand intri in curte e jale. Sunt conditii in care e imposibil sa traiesti. Casa e inca in renovare, nu e terminata, are baie dar eu nu am voie nici macar sa intru sa iau apa pentru caini de la chiuveta, mereu imi face scandal din orice. Urasc sa merg acolo. Acolo imi tin cainii pana cand ne vom muta la sora mea in strainatate deci nu am de ales. Curtea e oribila, murdara, neingrijita, nu are asfalt, e plin de noroi, gunoi. Sunt singura care face curatenie acolo, nu pentru el, ci pentru cainii mei si pentru mine. Merg acolo in fiecare zi, ajung mereu seara acasa. Cum e mult noroi, cainii sar pe mine mereu cand intru fiindca sunt fericiti sa ma vada. Fac foarte multa treaba acolo si mereu plec cu papucii plini de noroi. Niciodata nu am timp de nimic, toata ziua sunt la caini. Am extrem de multa grija de ei si uneori renunt sa imi iau eu mancare ca sa aiba ei. Renunt la multe. La iesirile in oras cu prietenii, la haine, la mancare si la alte chestii inutile fiindca nu am bani. Abia am bani sa duc animalele la veterinar. Cainele e vaccinat, deparazitat intern si extern, cipat, mananca mancare de calitate, are jucarii, are bolurile lui, lesa, zgarda, le cumpar mereu recompense. Mancarea de animale e scumpa. Cateaua e vaccinata, deparazitata, cipata si ea are ce are si cainele, tot ce isi doreste. Motanul e si el tot de pe strada, cand l-am luat era foarte bolnav, am cheltuit mii de lei pe toate tratamentele. Toate vizitele la veterinar. Mama mea a ramas fara bani pentru tratamentul ei, ea fiind foarte bolnava. Motanul are si el tot ce au cainii, mancare de calitate, boluri, patut, multe jucarii, ham, absolut tot ce e nevoie. Acum e sanatos, dar tratamentele lui ne-au lasat lefteri. Porcusorul nu e vaccinat sau deparazitat pentru ca ni s-a spus ca e prea sensibil pentru asta, dar l-am luat dintr-un petshop si desi are toate conditiile, o duce extrem de bine, e bolnav si el. Are o boala de piele. Toate tratamentele sale au fost in total peste 100 de lei si inca nu s-a vindecat. Acum e putin mai bine. Toate astea costa enorm de mult. Si problema e ca eu imi pierd fiecare zi la caini. Trebuie sa fac curatenie in curte, sa ii dresez zilnic, sa le spal bolurile, sa ii plimb, sa strang excrementele din curte, sa strang toate gunoaiele din curte, sa le dau zilnic mancare si apa, alimentatia lor consta in boabe, conserve, mancare gatita uneori, cateodata lapte, recompense si uneori ciocolata pentru caini plus alte gustari bune pentru ei. Tatal meu considera ca un caine e o masina de mancat gunoi si nu merita sa dai bani pe el, daca ar fi dupa el cainii ar manca doar parizer, apa cu paine si resturi de mancare veche amestecate. Acest meniu e foarte daunator organismului cainilor si el de multe ori le da sa manance porcarii, dupa care eu ajung cu ei la veterinar si dau iar sute de lei pe injectii si pastile. I-am explicat ca, cainii sunt sensibili, au trait o viata grea pe strada si macar acum ca au o "casa" trebuie sa aiba o alimentatie sanatoasa ca sa traiasca mult si bine, dar nu intelege. Eu sunt acolo in fiecare zi si ii suport scandalurile si conditiile groaznice. A inceput sa bea si isi arunca sticlele prin curte, e plin de ele si cand il vad beat imi vine sa mor... uneori imi facea scandaluri, voia sa ma loveasca din orice, ma jignea fara un motiv anume, era un monstru. Nu mai suport sa merg acolo! E un chin sa fiu acolo mereu, la nenorocita lui de casa. Nu va pot descrie in cuvinte ce fel de om e tatal meu. Nu il vreau langa mine sau langa cainii mei, ne face numai rau. Am vorbit mult cu mama mea despre asta, ca nu mai pot sa continui asa, am ajuns sa urasc sa merg acolo, urasc locul ala, am numai amintiri urate, e mult prea mult pentru mine, zilnic merg pe jos pana in capatul celalalt al orasului unde se afla casa si cainii mei, nu mai suport. Nu sunt un robot. Mama mea nici nu se gandeste sa ia cainii in apartament dar ar fi mult mai usor pentru toti. Ea va fi zilnic la lucru si eu va trebui sa fac totul in casa si sa imi cresc fratele singura. Nu pot sa il las singur ca sa merg la caini. Trebuie sa fac curatenie, sa ii fac mancare, sa am grija de toate animalele singura dintre care 2 sunt departe de casa, sa invat cu el, sa mai am grija si de scoala, sa il iau de la scoala, sa il mai scot si pe afara si multe altele. As face tot ce ar fi nevoie daca m-ar lasa sa iau cainii in apartament. Tot. Mi-ar fi mult mai usor. Am mai avut caini in apartament cand eram mai mica si sunt obisnuita. Chiar am experienta cu animalele. Dar mama mea nu e de acord. Nici macar nu vrea sa incercam, o perioada de proba macar. Cum sa o conving?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook