am o problema... E vorba de parinti mei. de la un timp ma cert tot timpul cu ei si am ajuns sa ii urasc.Sunt singura la parinti deci nu am nici un ajutor in fata lor. De la un timp ma pun sa fac treaba prin casa de parca as fi o menajera. iar daca nu fac incep sa imi faca capul calendar.Ieri m-am certat cu mama. trebuia sa vina o rpietena la ea si in bucatarie si in sufragerie era ezordine. ASa au lasat parinti mei. nu sunt obligata sa fac curat dipa ei. nu stiu ce au, niciodata nu au mai facut asa. Mama tot tipa la mine si la un momendat m-am enervat si i-am zis ca nu vreau sa ii fac curtenie in camera ei si peste tot. adica era ordine in casa si totusi tot nu erau multumiti. Inainte nu trebuia sa fac curatenie decat la mine in camera si sa invat. Acum tata imi spune ca daca nu imi convine ma va duce la casa de copii.mereu ma ameninta cu chestia asta dar acum m-am simtit in plus. A spus ca daca nu vreau sa fac curatenie nu voi mai manca si daca nu imi convine merge la un centru de plasament si ia alt copil care vrea sa manance. nu ii mai suport. nu stiu ce s-a intamplat. imi spun ca am crescut si ca trebuie sa ii ajut ca sa le arat ca sunt recunoscatoare pentru ca au grija de mien. dar tot ca pe un copil de 8 ani ma trateaza.nu stiu ce sa mai fac. imi vine sa plec de acasa daca vor sa scape de mine. ( am 13 ani). La scoala invat foarte bine, nu umblu cu baieti. nu stau pana tarziu seara afara. Nu stiu ce vor. de vorbit nu pot vb cu ei pentru ca nu ma asculta si incep sa tipe la mine.fie pleaca din camera si ma ignora. ma simt pur si simplu in plus de parca nu mai tin la mine...nu cred ca mai suport, m-am saturat sa plang. Ce credeti ca ar trebui sa fac? POT SPUNE CA AM AJUNS SA II URASC.

Sa incepi sa ii respecti mai mult. E normal sa iti ceara cate ceva in schimb, doar esti fata lor si iti ofera adapost/mancare/imbracaminte.Si nu mi se pare mare lucru in comparatie cu ce fac copii de la tara pentru parintii lor

Cred ca esti destul de mare sa strangi si tu o cana de pe masa din sufragerie sau sa dai cu aspiratorul.
Ce naiba doar nu o sa-ti cada gradul

Cand o sa fii mare si o sa ai un serviciu o sa vezi ca e foarte greu uneori sa te descurci, mai ales daca ai si un copil, si toti oamenii mai au si momente proaste.Sa nu mai spui ca ai ajuns sa-i urasti niciodata pentru ca parintii sunt singurii care te iubesc neconditionat chiar daca acum trec printr-o perioada mai grea si nu o arata.Nu vreau sa te sperii dar peste cativa ani cand nu o sa mai fie, o sa regreti amarnic ca te-ai certat cu ei, si o sa-ti doresti sa nu le fi vorbit niciodata urat, dar nu vei putea sa dai timpul inapoi.Asa ca poarta-te frumos cu ei, si fa tot posibilul sa-i ajuti cu tot ce poti.Sunt convinsa ca indiferent de ce slujbe au, le e foarte greu, si macar acasa sa aiba putina liniste. Daca ei nu erau nici tu nu existai.Cum am scris mai sus, profita din plin de timpul petrecut cu ei, pentru ca altfel o sa regreti mai tarziu, fa tot posibilul ca fiecare moment petrecut cu ei sa fie frumos, mai lasa putin si de la tine, si daca o sa vada asta, si ei o sa se comporte mai frumos.Bafta!

Sincer, ar fi mai bine sa te acomodezi cu situatia daca nu vrei sa cazi in depresie. Daca ti-au spus sa faci aia, aia fa. Stiu ca poate alti copii nu sunt pusi de parinti sa faca asta dar sunt parintii tai si n-ai cum sa-i schimbi.

Am aproape 14 ani si inteleg prin ce treci.ai vreo sora cu care sa te compare sau frate?

nu stiu ce solutie ai putea gasi insa fuga de acasa nu e buna nici macar in cele mai grele situatii pentru ca te pot uri si mai tare cand te intorci, iar sa pleci de tot e imposibil.tot acasa te intorci.incearca totusi sa ii convingi sa vorbeasca cu tine de fata cu o prietena de`a ta careia ii spui totul. poate asa vor vrea sa vb cu tine. nu stiu complicat!

Trebuie sa intelegi! ca asa sunt parintii! nu ai ce le face! sunt parinti care au trait in timpul comunismului! si asta nu i-a ajutat sa treaca mai departe in viata! sa vada ca acum e democratie totusi! numai este ca pe vremea lor! dar sunt si parinti care nu au cunoscut perioada comunista! adica sunt niste parinti! care ii rasfata pe copii! nu ii educa! etc! tu genul ala de parinti ti-ai fi dorit sa ai! nasol naspa! lasa ca tu cand vei fi parinte! sunt convins ca vei avea alte idei poate! gen sa nu il inveti cu bataia! etc! parerea mea e cu bataia nu inveti copilul sa fie normal! sa stie numai de frica! toata viata! ce sa mai il traumatizezi! dar gandeste-te ca asa sunt unii parinti! isi bat copilul daca nu face aia! daca nu cumpara aia! etc!

Salut.In ultimul timp ma simt si eu cam tot asa.Fratele ma porecleste si-mi spune cuvinte urite, iar cu mama nici nu mai poti vorbi, ba e la calculator, ba la televizor si trebuie sa strigi ca sa te observe si atunci te cearta(Ce strigi?). Tot asa striga la mine parca sunt un nimeni in casa, iar daca fac vreo greseala(las mincare pe masa si pisica se suie si o maninca)ma numeste proasta si iar striga.Fratele (care e mai mare decit mine)nu ma lasa in pace mai ales cu ironia lui(ia ce muschi ai stai sa-mi iau telescopul sa-i vad). Dau intrebari prostesti si daca incerci sa ironizezi iar striga(ce-ti iai nasul la purtare?)Daecum M-AM SATURAT! Nici nu stiu ce sa mai fac ca sa nu strige.Ma simt singura si neinteleasa...