Am o problema...sunt fosrte emotiva.Atunci cand cineva tipa la mine nu ma pot abtine sa nu plang, la fel si cand sunt jicnita.stiu ca plang degeaba, si am incercat sa ignor, dar nu reusesc. Sfatuiti-ma, va rog!

Fundita!

Hank Moody:
-Nobody likes you, you’re ugly and your mother dresses you funny. Now smile, you fking douche.

Incearca un sport sau ceva. Gaseste-ti un hobby. Cauta-ti calitati, foloseste-le. Fa-ti prieteni adevarati. Incearca mai mult sa iti gasesti partile puternice, refa-ti [sau fa-ti] increderea de sine. Gandeste-te ca nu ai de ce sa fi suparata. Daca cineva tipa la mine incearca sa fii mai puternica. Spui ca nu poti sa ignori... am avut si eu sentimentul asta. Totusi, e doar o impresie. Simti nevoia sa nu ignori, simti ca ai facut ceva gresit. Incearca sa vezi partea buna a lucrurilor. Bai, tipa la mine, dar totusi nu am facut cu exactitate aia. Sau ma, n-ai dc sa tipi la mine. Sau mai simplu, spune-le celor care tipa la tine ca te deranjeaza, nu te inchide in tine. Cauta-ti un sprijin moral, fie mama, tatal, un frate, o sora, un prieten sau chiar o persoana de pe internet [cel mai recomandat e un prieten/o prietena]. As mai scrie dar e putin cam tarziu... bafta si nu te ingrijora atat de mult, lasa lumile sa vorbeasca, daca ii ignori pe ei ii doare. Nu ai de ce sa plangi.

Cum e si in cazul bolilor: e mult mai bine sa inlaturi cauzele, decat sa tratezi efectele de suprafata. Si tu trebuie sa identifici niste cauze, dar nu cele de suprafata, ci adevaratele cauze. Uita-te putin in viata ta si vezi ce anume a fost (sau este) gresit. Te tin parintii prea din scurt? E mama prea cicalitoare? A facut tatal anumite greseli? Pot fi "n" factori care sa cauzeze starea pe care o ai. Odata ce stii cauza (sau cauzele), spune-i mamei, sau poti sa ne spui si noua si atunci sfaturile pot fi mai specifice si cu mai multe sanse de a ajuta.

Sunt de acord cu Alesssya. Faptul ca plangi este un fel de degajare emotionala, adica te eliberezi, Probabil ai mai multe probleme pe cap sau nu ai incredere in tine. Incearca sa te gandesti in primul rand la visele tale, dorintele tale, vezi ceea ce cred cu adevarat cei din jurul tau, oameni care pot gandi matur, nu colegi de scoala care insulta intr-una, pentru ca nu au ocupatie.

Si, din nou, trebuie sa zic, sunt de acord cu Alesssya. Discuta in primul rand cu mama ta. Cere-i parerea. Ea te va face sa intelegi si sa te intelegi. Si, sa nu-ti fie rusine pentru ca este mama ta si te iubeste si te va ajuta oricand are posibilitatea. Tine-ti oamenii dragi sufletului tau aproape de tine si roaga-i sa nu te critice, ci sa te accepte asa cum esti.

Cand cineva te enerveaza sau tipa la tine si iti vine sa plangi, uita-te in ochii acelei persoane, la cat de nervoasa e, la gesturile ei si pur si simplu gandeste-te ca se zbate degeaba si ca intr-un anumit fel e haioasa. Rade de ea. Nu o lasa sa vezi ca suferi. Pur si simplu uita-te la ea si fa-te ca nu-ti pasa. Atunci o sa vezi ca acea persoana sfarseste enervandu-se, iar tu vei rade de ea. Crede-ma...merge!

Tipa si tu raspundei la fel