Să fi avut părinți așa, probabil le-aș fi scris (ca sa fiu sigura ca nu ma vor întrerupe din a spune ce simt), și-ar fi sunat cam așa.
Sunt un om, nu sunt un număr într-un catalog. Sunt om, la fel ca și tine, și simt adesea nevoia să pot fi văzută mai presus de o notă. Sunt copilul ce-și caută alinare în brațele mamei și ale tatălui dar nu o mai găsește.
M-am săturat să fiu valorificată prin niște simple note, ci nu prin respect, iubire, iertare, demnitate. câteva valori pe care le-am dezvoltat în timp și datorită cărora voi deveni adultul de care eu o să fiu mândră cândva!
Poate c-ai uitat, mamă, că fiica ta mai are și frici și emoții de care tu nu o întrebi; poate c-ai uitat că mai am și prieteni despre care mi-ar plăcea să-ți povestesc dar.tu nu mă întrebi; poate că n-ai știut să-mi fii aproape atunci când mi-a fost greu și când tristețea și însingurarea m-au cuprins, că tot ce mă întrebați voi sunt notele pe care le iau la școală, și care până la urmă nu-mi asigură nici fericirea, nici sănătatea, nici credința, și de la un timp..nici voința. Nu-mi doresc să mă limiteze frica. Dacă astăzi mi-e frică că voi lua un 4, cum îmi va fi "mâine" când mă voi trezi singură în fața adevăratelor probleme ale vieții? Mi-aș fi dorit să mă învățați să fiu curajoasă, să-mi spuneți că oricui i se poate întâmpla să ia o notă mică din cauza unei zile proaste cum toți avem, sau din cauza unei greșeli, că nimeni nu-i prefect. Însemn mai mult decât o notă. Cum și voi însemnați mai mult decât banii cu care mă întrețineți sau mâncarea pe care mi-o dați. Sunt doar un copil ce a adunat prea mult stres. Sunt doar un copil care vrea să fie întrebat și cum se simte, nu doar cum a fost la școală. Și sunt sigură că și voi ați fost copiii asemeni mie. Vă rog să îmi acordați înțelegerea de care am nevoie! Vă iubesc și vă mulțumesc că ați citit scrisorica mea.
Hey! Si eu am fost exact in situatia ta. La mine a intervenit ceva ce m-a apropiat de parintii mei (mai mult de mama si sora).
Eu spun sa incerci sa vorbesti cu mama ta despre ce simti. Cand eram mica, nu puteam vorbi cu mama despre ceea ce simt decat prin scrisori. Ii scriam tot ceea ce simteam pe o hartie si i-o dadeam apoi fugeam in camera. Ai putea face la fel. Acum ca am crescutt prefer sa-i scriu mesaj.
Ca sa scapi de stres, un lucru care ma ajuta pe mine este sa ma uit la filme, sa citesc sau sa ma uit pe tik tok. Nu vreau sa scriu prea mult asa ca voi scrie esentialul.
Daca spui ca inveti mult si iei note de la 8 in sus si spui ca scoala te streseaza, cred ca ar trebui sa iei o mica pauza, adica sa-ti oferi si tie timp pentru tine. Daca parintii spun ceva, spune le exact ce simti. Sper ca am ajutat.
Buna! Ai incercat sa le spui aceste lucruri? Nu au de unde sa stie cum te simti. Vezi ce se schimba dupa treaba asta. Continua sa inveti si fa tot ce poti ca sa fii tu impacata cu tine, in primul rand. Notele raman doar ca niste cifre trecute undeva. Conteaza ceea ce stii sa faci. Lasa-i sa comenteze daca iei o nota mica si treci peste. Pana la urma, ce sa iti faca?
Imi pare rau ca nu-ti intelegi parintii, dar ei au mare dreptate, pentru ca nu este normal si nici sanatos sa stai tot timpul pe telefon.
Sincera sa fiu ar fi trebuit demult sa-ti ia telefonul, ca sa te poti focusa pe carte si sa nu mai iei note sub 7, fiindca ei se starduiesc sa-ti ofere totul si se asteapata de la tine sa-i rasplatesti doar cu note bune.
Dupa cum vezi, statul pe telefon iti aduce numai depresie, suparare, necazuri si note mici.
Cand vii acasa, inchide telefonul si du-l in bucatarie!
Focuseaza-te pe carte si invata, iar pentru deconectare, priveste un film usor, gen comedie, la televizor dupa care la ora 10, culcarea.
To: user828
1. dupa JASINA trebuie sa-ti iei o bila de fier de 1m si sa ti-o legi de picior cu lant si de toate cartile din lume pe care trebuie sa le sti pe de rost, sa iei numa note de 11, uita de telefon ca-i toxic, muta-te intr-un beci umed cu o fereastra chioara fara semnal 5G. Invata MULTTTT-TTT, dupa 12 clase o sa fi printesa in roz, o sa ai job asigurat de statu roman inimaginabil de bine platit, o sa ai un unicorn cu aripi mac mac book pro M1.
si majordom cu manusi solare sa te conduca zilnic la job cu masina the Cavemobile [ The Flintstones car ].
--
2. Asta e ai parinti reci, le poti spune ca ai auzit la scoala de grupuri de indoctrinare, mai bine zici sectA, sa li se aprinda o sirena rosie in creier, si. sectA asta te poate ajuta sa ajungi in Valhalla unde toti parintiii sunt comunicativi si intelegatori, si ca te gandesti de cateva zile sa iei legatura cu ei. Cu asta le bagi samanta in solul fertil m-as mira sa nu se schimbe ceva mai ales in zona de atentie catre tine.
3. Sistemul, e asta, gati 12 clase, poate mergi mai departe. Dupa fiecare scoala iei o foaie cam fara rost ca ti-o cere sistemul cand te vei angaja daca nu ajungi self employ. Vei lucra pe bani putini mai ales cand lucrii pentru altii. Daca pe diploma ce o ai scrie domeniu: capitan de ploaie, in viata reala putini ajung in domeniu sa fie capitan de ploaie, restul cad pe unde pot, am colegi specialisti in x domenii si lucra in alte domenii total paralele jenante, altii nu se pot angaja ca sunt supra pregatiti si tot felul de aberatii.
Dupa 12 clase tot ce vei folosi in viata e inmultirea adunare scadere la bani, in rest integralele o sa le uiti nu le vei folosi niciodata la nimic, restul is materii aberatii anomalii cretinatati care nu ai aplicatie practica in viata reala si cu asta pierzi 12 ani 12 clase.
Eminescu: Ce e val ca valu trece, de te-ndeamna de te cheama tu ramai la toate rece.
Oameniii sunt de rahat, toti o sa-ti bage cutitu in spate cu prima ocazie mai devreme sau mai tarziu, fi in garda permanent.
4. Oricum timpul zoboara, rupete de parinti cat mai repede daca nu iasa nimic in afara de stres, oricum ei se duc si poate lasa ceva dupa ei-poate, cauta un domeniu care sa merite si sa-ti placa-asta e important-, un om caruia ii place ce face nu v-a muncii nici o zi din viata lui!
Nu ne zici si noua citi ani ai? E destul de importanta partea asta, dupa parerea mea.