Cum as putea sa ma apropii de parintii mei si de familie atata timp cat imi arunca vorbe grele, jigniri, ma cearta de fiecare data cand am o slabiciune(zile in care nu imi vine sa fac nimic, descopar fetele ascunse ale vreunui "prieten", pentru ca in ultimul timp m-am tot lovit de astfel de intamplari) si desi ma asculta nu imi dau niciun sfat care sa-mi foloseasca?

La ei totul merge bine atata timp cat sunt "supusa" lor, cand ii ascult si tot, tot ce-mi cer. In rest, cand as pastra putin timp pentru mine, incep jignirile.

Ce as putea sa fac? Ei nu cred ca problemele mele sunt asa grave( am pierdut multe persoane dragi, ramanand acum fara prieteni, am fost inselata si devin din ce in ce mai retrasa, timida, nu socializez). Material ma spijina mereu dar sufleteste, gandesc total gesit. Ce as putea sa fac? Multumesc pentru ca ati citit tot!

Stiu ca e greu, dar incearca sa te concentrezi pe ce este bun si pe modalitati ni de a te face sa te simti bine.
Spre exemplu incepi niste cursuri ce implica socializarea; dansri, clubri de arta ori tot felul de alte astfel de activitati. Ideea e ca ve fi printre oameni noi care nu te cunosc si fata de care poti sa incepi de la zero.Iti poti face prieteni noi si poate activitatea in sine te va face sa te simti implinita.
In legatura cu parintii, ia partea buna a lucrurilor. Faptul ca iti asigura partea materiala e semn ca vor sa fie totul ok.
Faptl ca sunt stresati, cred ca sunt mereu superiori si pastreaza mentalitatea comunista, asta e problema lor. Fac parte din alta generatie si uneori se simte.
Fa ce trebuie sa faci, simte-te bine facandu-ti indatoririle(gandeste.te ca astfel pastrezi un oarecare echilibru in familie) si cauta sa fi fericita tu cu tine.
O sa treaca totul si o sa fie in regula.
Nu iti fa griji, stiu ca poti