Cum sa fac sa nu mai fiu asa rusinoasa? Am incercat tot, credeti-ma. Am auzit de exercitii in oglinda... nu stiu ce sa zic. Credeti ca m-ar ajuta cumva? Cand sunt cu mai multi nu mai stiu nici sa vorbesc, imi tremura vocea si inima imi bate foarte tare. Mi-e frica si n-am incredere in mine. N-am curaj sa ies la tabla cand stiu foarte bine cum se rezolva un anumit exercitiu; la ora de romana mi-e rusine sa-mi sustin opinia, mi-e frica sa nu ma fac de ras. Iar la capitolul baieti sunt, de asemenea varza. Nu pot sa accept o intalnire pentru ca mi-ar fi foarte rusine de cand as vedea persoana respectiva.

Iar unii sunt asa rai... la scoala isi bat joc de mine si eu doar astept sa se termine orele si sa vin acasa, plang foarte mult. Mi-e frica sa mai ies si pe strada pentru ca s-ar lua baietii din oras de mine( eu sunt de la tara) si mi s-a intamplat asta de multe ori.

Va rog, orice, poate fi si de pe net, dar sa fie de ajutor. Eu simt ca nu-mi am rostul in lumea asta. Mi-a picat foarte greu liceul, sunt clasa a 9-a. Si nu m-am acomodat deloc. Ce sa fac oare? Multumesc pentru ca m-ati ascultat!

Buna scumpa mea. Da, te inteleg esti intr-un alt mediu si au aparut anumite schimbari. Consider ca cel mai usor si natural mod posbil ( fara sa tocesti despre lucuri care nu au sens) este sa iti faci prieteni pentru ca astfel sa poti incepe, incet, incet sa interactionezi cu ei. Adica o iei usor, incepe sa vorbesti mmult cu colega de banca. Intreab-o ce seriale ii plac sau diferite lucruri, dupa cu colegele din spatele tau, fata ta. Incet nu trebuie sa fie totul grabit. Dupa ce o sa te acomodezi cu fetele din jurul tau o sa-ti dai seama ca nu este asa greu.
In viata trebuie sa fii bazat pe tine, altfel nu supravietuiesti. Mama mea cand eram eu mica, parea mereu serioasa si dura, deci poate de aceea faza cu rusinatul nu s-a lipit de mine.
Insa cand merg pe strada, orice as face cand trec baietii sau diferite persoane pe langa mine, las capul in jos. Si nu suport, arat penibil, de zici ca sunt inferioara lor si asta nu e adevarat. Asa ca am inceput sa exersez sa nu mai imi fie teama, ba chiar sa ii privesc la randul meu.
Am inceput sa am incredere in mine si asa trebuie sa faci si tu. Sa nu te lasi descurajata si sa iti expui punctul de vedere. Fiecare persoana are dreptate in felul ei, deci imagineaza-ti ca orice ar fi si tu ai dreptate. Intotdeauna exista puncte de vedere diferite. Daca celorlalti le place ciocolata neagra, nu inseamna ca tie nu poate sa iti placa cea alba. Ba chiar ar trebui sa fii mandra de asta.
Si pe mine ma adormeau orele la romana, nu imi placea sa raspund si cand stiam, ma gandeam ca sunt altii mai interesati ca mine si totusi nu credeam ca zic ceva bine. Asa ca am tacut pana ce mi-am dat seama ca ne pune note si pe oral. Eram sigura ca mai mult de un 6 nu puteam sa iau pentru ca eu nu spusesem nimic, si fiindu-mi teama de o nota proasta, am inceput sa trancanesc intr-una. Chiar s-a mirat lumea. Am mai zis si lucruri cu care ceilalti nu erau de acord, insa mi-am sustinut parerea si pana la urma au acceptat si acea idee.
In concluzie, incearca sa te imprietenesti cu ceilalti, sa nu fii suparata. La inceput este mai greu pentru toata lumea. Baietii mereu sunt nesimtiti, dar nu inseamna ca trebuie sa ii lasi sa faca ce vor ei. Nu merita sa plangi, pentru astfel de lucruri.
Scuza-ma ca am scris asa de mult, probabil am si greseli de tastare. Insa am vrut sa-ti spun ca e normal sa gresesti. Daca cazi din greseala pe strada, nu trebuie sa incepi sa plangi sau sa-ti fie rusine. Ba chiar incepe sa razi, de prostia pe care ai facut-o si treci mai departe. Daca lumea vede ca tu te repsecti si esti multumita cu tine, vor incepe sa se comporte si ei mai altfel cu tine.
Succes, iti doresc sa ai cei mai frumosi ani din viata ta la liceu si speri sa treci de timiditate pentru ca ea niciodata nu ajuta :*