anonim_4396
Întrebare recomandată | anonim_4396 a întrebat:

De aproape 3 ani ma chinui cu simptomele oribile ale anxietatii si depresiei, am emotii incontrolabile in public si o fobie sociala oribila, am doar 19 ani si sunt clasa a 12-a, dar ma simt doborata de griji si probleme, desi iau anxiar de un an (pentru ca am devenit dependenta de el) si ma duc si la psiholog cam tot de un an, totusi anxietatea nu trece. Am atacuri de panica foarte des si in special la liceu pentru ca am foarte multi dusmani care ma urasc pentru simplu fapt ca exist. Ei ma considera o "pitipoanca emotiva" pentru ca nu stiu cum este sa ai asa ceva si cat chin indur. Desi arat bine fizic, psihic sunt distrusa, desi sunt la liceu de renume sincer sunt proasta bata, simt ca nu mai fac fata liceului si mai vine si bacul iar eu parca sunt pe alta planeta. Am ameteli daca nu iau anxiar si ma simt nesigura pe mine. De multe ori am vrut sa ma omor dar nu am curaj, m-am taiat putin cu lama pe mana dar doar zgarieturi mici pentru ca sunt fricoasa. Sunt la capatul puterilor, prietenele ma parasesc in cele mai grele momente mai ales cand isi gasesc iubiti uita de mine, am pierdut in ultima vreme multi prieteni fara sa fac nimic gresit sau urat, doar pentru simplul fapt ca ma uita si eu am nevoie de afectiunea lor. In ultima vreme simt ca imi pierd pe zi ce trece din admiratori si asta ma face sa intru si mai mult in panica pentru ca eu am nevoie sa stiu ca am "fani" (adica admiratori...) si cum nu am prieten de multa vreme iar baiatul pe care-l plac ma uraste din cauza caracterului meu slab, admiratorii sunt un fel de "cobai" pentru mine...are cineva vreo idee CE SA FAC SA SUPRAVIETUIESC SI EU?sad Ca este oribil sa ma prefac la liceu zi de zi ca sunt fericita!

4 răspunsuri:
anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Bună!
Singura ta soluţie este o vizită la medic să-ţi prescrie un tratament pentru ce suferi.
Te pup!

| AndyLavy a răspuns:

Imi pare foarte rau pentru tine. cel mai bine ar fi sa vbesti cu mama ta, sau cu cineva foarte apropiat tie si sa mergi la un doctor bun si de renume, si doar acea persoana va stii ce sa faca si ce sa iti faca pentru a te simti mai bine. ai nevoie de tratament pentru ceea ce ai spus tu, nu numai o vizita la un psiholog.
Du-te cat mai repede, pentru ca starea ta se poate agrava si Dumnezeu stie la ce se poate ajunge...
Aici noi nu prea avem cu ce sa te ajuntam, pentru ca nu te cunoastem, nu-ti cunoastem situatia si nici nu suntem de specialitate. mergi la un medic bun si doar acela va stii ce trebuie sa faci pe viitor, pentru ca este clar, asa nu poti continua.
Multa sanatate.

| Stelutza1990 a răspuns:

Ceau, draga.
Nu te speria. Tu cred ca faci fata presiunilor mai greu si ai nevoie de un pic ajutor din afara. Ok.

Eu cred ca ar trebui sa : schimbi psihologul, si oricum, schimba medicul care ti-a prescris ANXIAR.

Uite de ce : ai spus ca ai atacuri de panica.
Citeste bine prospectul medicamentului, si o sa vezi ca NU este recomandat celor ce au atacuri de panica : http://www.medipedia.ro/......-1-mg.aspx

Iar psihologul, daca intr-un an de zile nu te-a ajutat prea mult, este ca degeaba.
Schimba-l cu unu adevarat, care in 3-4 saptamani te poate invata sa te simti mult mai bine cu tine.

Si termina cu prostiile cu,, fanii,,
Ce sa admire? ca esti data cu nu stiu ce oja pe unghii?
dar mai ales ce sa invete?

Fii desteapta intai pentru tine : fa-te om complet si sigur pe el, apoi imparte din experientele tale BUNE celorlati, care poate au nevoie.

Te-am tzucat, si ai grija sa nu te pierzi.

| DreyP a răspuns:

Pentru inceput pot sa iti spun ca inteleg simptomele de anexitate si fobie la varsta ta, ai o latura introvertita care dintr-un motiv sau altul nu te lasa sa socializezi(evident tu nu o lasi sa socializeze), practic nu vrei sa it idezvolti umpicut partea de extrovertita.
Faptul ca daca ceea ce sustii cu sinuciderea e adevarat e alta dovada provocata depresie.
Ce mai pot deduce e faptul ca depinzi prea mult de asa zisi "prieteni".Iar acesti prieteni te parasesc si te uita datorita faptului ca pentru ei ai devenit o fata nesociabila.
Cat despre iubit, de ce crezi ca un baiat ar sta cu o fata care are astfel de perceptii? Sa fim sinceri nici tu nu ai sta cu candva in aceeasi situatie.
Faptul ca te duci la psiholog si nu progresezi e datorita faptului ca ori nu fara sa iti dai seama nu vrei sa progresezi sau psihologul nu are experienta si nu foloseste tehnica corecta(faptul ca e psiholog nu inseamna ca iti rezolva 100% problemele)
Totusi poate as putea sa te ajut cu problema ta dar, am niste dubii pe care nu pot sa mi le scot din minte.
1.Cum adica te urasc? Cum pot niste adolescenti sa ureasca o fata nesociabila si fricoasa?
2.Cum adica ai nevoie de fani? Nu inteleg de ce nevoia de asa zisi admiratori? Pentru ce pentru ati umple ego-ul si a te desprinde de viata reala si a uita care iti e situatia?
Friedrich Nietzsche zicea Ce nu te doboara te face mai puternic
Eu te intreb profiti de situatia ta pentru a te face mai puternica pe viitor sau astepti sa te fotezi atat de mult sa faci contrariul?