Buna TPU ...de la o zi la alta incep sa cred ca am nevoie de un psiholog. Probabil auzindu-mi problemele mi-ati spune sa nu mai fac atat de mult caz din asta. Sunt genul de om care se streseaza foarte? (mai mult)

Question

Buna TPU ...de la o zi la alta incep sa cred ca am nevoie de un psiholog. Probabil auzindu-mi problemele mi-ati spune sa nu mai fac atat de mult caz din asta. Sunt genul de om care se streseaza foarte tare, pun la suflet orice, ma framant, uneori chiar ma trezesc din somn si ma gandesc la problema. Liceul nu-mi place nu ma simt apropiata de nimeni din clasa aia, nu-mi gasesc locul asa ca orele mele petrecute la scoala sunt praf degeaba incerci sa te imprietenesti, sunt grupulete mici si chiar daca suntem multi n-am gasit macar o persoana cu acelasi caracter ca al meu. Toata lumea spune ca atunci cand ai un prieten, viata e mai colorata, ei bine nu am un prieten si nu pentru ca sunt cine stie ce ciudatenie ci pur si simplu pentru ca baieti care ma plac, eu nu simt nimic pentru ei, iar pe cei care-i plac ma dezamagesc, whatever, asta se intampla de fiecare data si prefer sa stau in banca mea. Uneori am stari in care pur si simplu nu ma pot stapani sa nu plang, nu ma inteleg, am un caracter puternic si cu toate astea nu pot trece peste nimicuri, probabil divortul parintilor mei, certurile lor de cand eram foarte mica m-au marcat facandu-ma mai sensibila, De ce nu pot trata viata cu indiferenta? Un sfat va rog, multumesc

sellenaD · Accepted Answer

Buna! Pot sa spun ca si eu am fost cam la fel si inca nu mi-a trecut bine.E adevarat ca aceste probleme se pot treage din cele petrecute in fam ta, dar pot sa zic ca la mine nu e  din aceasta cauza.Toate aceste probleme sunt din cauza unor complexe sau nu ai destula incredere in tine.La asta trebuie sa te gandesti tu. Urmatorul lucru, daca nu vrei sa mergi la psiholog, e sa incerci sa iti impui sa intri in vb cu lumea chiar daca ti se pare ca spui prosii, vorbeste. Gandeste-te ca nu ai nimic de pierdut pentru ca nu trebuie sa iti pese asa de mult despre parerea celorlalti.eu cred ca esti o persoana foarte sensibila care se ascunde sub o carapace tare doar de frica sa nu fi ranita, dar uneori e ok sa iti arati sensibilitatea celoralti.prin vointa ta te poti schimba, doar trebuie sa ai incredere in tine.nu trebuie sa te chinui sa te imprietenesti ci doar sa vb cu toata lumea. Sincer eu inca sunt foarte interesata de tot ce se intampla in jurul meu cu toata lumea,stresata de lucruri care nu par imp. ceea ce pentru altii inseamna o prostie,dar trebuie sa t gandesti daca au un rost toate acestea si daca ajungi la concluzia ca nu au  at nu te mai gandi la ele, incearca sa faci ce iti place, ca sa mai uiti de celelalte.Cat despre un prieten, trebuie sa le dai uneori sansa si baietilor care te plac chiar daca la inceput nu iti plac asa mult, in timp poti ajunge sa ii vezi altfel. Sper sa te ajute intr-un fel ceea ce am incercat sa iti zic.T pup!

princess97 · Answer

Nu cred ca ai nevoie neaparat de un psiholog, poate doar ti se pare. Poate cum ai spus si tu, acele certuri ale parintilor tai, divortul lor, faptul ca nu ai prieteni la liceu, te fac sa te simti rau, asta nu inseamna ca gata ai nevoie de psiholog. Incearca sa te imprietenesti cu cineva, daca nu poti cu colegii de la tine din clasa, atunci cu altii din clasele celelalte din liceul tau, dar nu te simti mereu rau, nu sta retrasa, baga-te in seama, fii mai directa, si nu baga toate vorbele la suflet. Te vei simti mai bine pe urma.:*:*

Sabinutza16 · Answer

In general am patit si eu la fel, parinti mi-or divortat cand am avut 2 ani,la scoala in gimnaziu era totul roz,pana am ajus la liceu,clasa noua,banca noua, loc nou, oameni noisi niciunul la fel ca mine parca lumea acea nu imi apartinea.In primul an am fost foarte derutata, onfuza stresata si aceeasta problema a mea se reflecta si pe notele mele! Dar crede-ma am pasit mai departe, ma gandeam in trecut ca eu nu voi avea ce discuta cu "oameni aceea" dar uite am facut ceea ce nu am crezut niciodata ca voi face,"m-am bagat in seama" asa amoaca am incercat sa fiu atenta la discutiile oamenilor din jur si sa dau din cand in cand cu parerea :) a functionat! Nu pot spune ca mi-a disparut acest complex de singuratate, frustrare dar uite am facut si am ajuns mai departe! Nu, nu nici acum nu am prieteni care sa zic de gen"ft ft buni" dar am gasit oameni care chiar ma inteleg si cu care chiar pot discuta ceea ce nu am crezut! Incearca ca nu vei pierde nimic crede-ma! Viata  e frumoasa nu rata nici o clipa din ea:) Bafta!;)

DeeaMarry · Answer

Daca liceul la care esti tu dispune de un psiholog, ar fi pacat sa nu il consulti. La psiholog nu mergi pentru ca esti nebun, ci pentru ca ai o nelamurire, pentru ca nu iti mai gasesti locul. Inceputul poate fi dificil, insa dupa ce discuti cu psihologul o sa te simti mult mai bine!
Crede-ma, pentru ca iti vorbesc din proprie experienta!
Si eu am probleme, la fel ca tine. Uneori ma complesesc si nu mai stiu cum sa fac sa merg inainte. Dupa multa suferinta in tacere mi-am luat inima in dinti si am mers la psiholog. Nu o sa iti vina sa crezi cat de linistita m-am simtit dupa. E drept, o sedinta nu o sa rezolve totul, insa o sa vezi ca in timp te vei simti mult mai bine.
Mult succes! :)

aghatamedy · Answer

Fata stai linistita problema cu psihologu nu este necesara.Momentan tu fii cat mai sociabila si nu da importanta barfelor si jicnirilor, iar baietilor care nu le convine de tine da-le cu FLIT ca inseamna ca ei nu te merita asa nu-ti  face probleme degeaba, esti prea tanara ca sa cazi psihic:*. Tine capul sus si privesteti viitorul cu oamenii care vorbesc aiurea.Si despre divortul parintilor tai nu stiu ce sa zic fii tare.Nu-ti stiu cazul dar nici eu nu am avut tata si m-am obisnuit cu ideea, dar tu fii increzatoare in tine si traiesteti viata:*. Sper ca sfatul meu sa te ajute iubito:*