De la un timp ma simt tot mai singura. Prietene nu mai am. In 8-9 ani de zile m-am straduit sa fiu o prietena buna, si acum sunt singura.
Mai am 2 fete pe care chiar ma pot baza, le pot suna oricand si le pot spune orice ca ma asculta, doar ca ele nu sunt din aceeasi localitate. Invatam in acelasi liceu, deci ne vedem zilnic, numai ca le vad rar in timpul liber sau vacante.
Sunt exclusa...Ma refer ca atunci cand vor sa iasa pe undeva nu ma cheama si pe mine, nu ma suna, nu vorbim mai deloc, doar cand au probleme apeleaza la mine.
Ma simt prost... si intr-un fel sau altul depindeam de ele pentru ca faceam totul impreuna, si ma descurcam aproape numai cu ajutorul lor.
Ce sa fac in situatia asta?
Ordonare:
După relevanţă
Bună!
Îndepărtează-te până nu e prea târziu pentru că e clar : profită de tine.
Nu ai nevoie de persoane care au nevoie de tine doar atunci când au ele probleme și apoi te exclud.
Știu cum e să tânjești după prietenie și într-un fel cred că e normal pentru că suntem oameni și avem nevoie de relații, dar e mai bine să fim un pic reticenți sau măcar să deschidem bine ochii.
Știi care-i problema oamenilor? Că nu vor să creadă adevărul și încearcă să și-l construiască pe al lor. Cum? Păi, zici: poate că nu așa, mi se pare mie ( deși adevărat ce vezi, dar nu vrei să crezi.)
Ai grijă cu cine te împrietenești și prietenii buni sunt aceia care sunt lângă tine mereu.
Baftă!
Răspunde
Multumesc frumos pentru raspuns! Ai dreptate, numai ca mi-e greu acum sa imi fac noi prieteni pentru ca atatia ani am fost cu ele.
Nici ele nu sunt prietene, stiu ce zic. Vin fiecare la mine si imi spun despre cealalta, ca nu sunt de incredere, ca au gresit. De multe ori le ajut si imediat le vad impreuna. Cum imi pica mie? Ma simt ca ultimul om. Si de multe ori am spus sa le las sa isi rezolve problemele singure, sa nu ma mai bag, dar de fiecare data sunt proasta si le ajut.
Cum spuneam, sunt doua fete in care pot avea incredere si care ma asculta, dar locuim la distanta iar in vacante ne vedem rar. Simt si eu nevoia sa ies mai des pentru ca nu mai pot sta in casa...
Răspunde
Te înțeleg perfect, dar la un moment dat trebuie să renunțăm, chiar dacă ne doare îngrozitor. Life goes on, baby și timpul chiar vindecă tot și dacă nu vindecă, măcar ameliorează.
Ele nu-ți sunt prietene adevărate și tu știi asta. Măcar încearcă să vorbești cu ele sau să te debarasezi. Gândește-te că până la urmă îți faci rău numai ție însăți. 
O zi bună!
Da, dar sunt proasta ca ma gandesc la altii intai... sper sa ma pot schimba!
Aici n-o să primeşti decât raspunsuri de genul: "sună-le tu, dacă nu te sună ele" sau "încearcă să vorbeşti cu alţi colegi, să te împrieteneşti cu ei, bla bla" and so on. Presupun că eşti mai retrasă şi nu-ţi prea place să te autoinviţi, dar nu prea ai de ales dacă nu vrei să stai singură. Ştiu cum te simţi şi nu ai cum să schimbi asta de pe o zi pe alta.
Da, si daca as iesi cu ele, cu siguranta nu m-as simti ok. Mai ales ca o sa inceapa sa povesteasca ce au facut cand s-au vazut, cat de mult s-au distrat si ma simt prost. Am alte prietene, dar nu sunt din aceeasi localitate. In timpul liber as putea iesi cu ele, ma refer in weekend, dar in vacante nu prea.
Multumesc frumos pentru raspuns!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
